Rolul media în promovarea cetățeniei active 2. Rolul media în recunoașterea și protejarea drepturilor persoanelor care reprezintă diferite minorități

00: 00: 00

EMI I – ACCESUL LA INFORMAȚIE

Timp recomandat: 20–25 de minute

Sarcină

  • Lecturați  suportul informațional, colorând:

 cu roșu – cuvintele care exprimă aspecte negative în raport cu minoritățile;

cu verde –  cuvintele care exprimă  practici corecte în recunoașterea drepturilor persoanelor care reprezintă diferite minorități.

SUPORT INFORMAȚIONAL

Media joacă un rol foarte important în recunoașterea și protejarea drepturilor persoanelor care reprezintă diferite minorități. Pentru a putea înțelege de ce este necesară respectarea drepturilor minorităților, este important să înțelegem termenul în sine. „Minoritate” nu înseamnă cineva mai puțin valoros, mai slab sau cu mai puține drepturi.  Termenul desemnează un grup numeric inferior restului populaţiei unui stat, ai cărui membri  au caracteristici etnice, religioase sau lingvistice diferite de cele ale restului populaţiei şi sunt animaţi de voinţa de a-şi păstra cultura, tradiţiile, religia sau limba” (M. J. Deschenis, 1985). În conformitate cu legislația Republicii Moldova cu privire la persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, prin persoane aparţinând minorităţilor naţionale se înţeleg persoanele care domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova, sunt cetăţeni ai ei, au particularităţi etnice, culturale, lingvistice şi religioase prin care se deosebesc de majoritatea populaţiei – moldoveni – şi se consideră de altă origine etnică.

Atunci când vorbim de minorități ne referim la mai multe categorii, nu doar la minoritățile etnice, dar și la minoritățile religiose, minoritățile sexuale sau chiar la minoritățile rasiale. În Republica Moldova avem mai multe minorități etnice: ucraineni, bulgari, ruși, găgăuzi, evrei, romi, polonezi. Statul trebuie să asigure respectarea drepturilor fiecăreia, inclusiv dreptul la propria cultură, iar mass-media are misiunea de a monitoriza acest lucru și de a fi  ea însăși un exemplu de acces la informație și de respectare a drepturilor persoanelor care reprezintă diferite minorități etnice. Totodată, se vor respecta drepturile diferitor categorii de persoane, de exemplu ale persoanelor cu anumite dizabilități.  De asemenea, se recomandă, realizarea programelor pentru persoanele cu deficiențe de auz,  mai ales a buletinelor de știri.

 În mod deosebit se fac responsabile de reflectarea echidistantă a minorităților etnice media de stat, întreținute din impozitele tuturor contribuabililor, inclusiv ale minorităților etnice. Un aspect deloc neglijabil este cel cu referire la tipul și nivelul de transmisie a producătorului media (post TV, ziar sau radio), dacă are acoperire națională, poartă o mai mare responsabilitate în reprezentarea drepturilor tuturor minorităților. În Republica Moldova posturi TV cu acoperire națională sunt, de exemplu, Moldova 1 sau postul Publika TV. Spre deosebire de Publika, Moldova 1 are o responsabilitate sporită, pentru că este media de stat, prin urmare este obligată, prin legislație, să ofere emisiuni cu o anumită pondere pentru fiecare minoritate etnică reprezentativă.

În reflectarea subiectelor despre diferite minorități, jurnaliștii, de asemenea, trebuie să respecte standardele profesionale,  să manifeste multă grijă în maniera în care mediatizează anumite subiecte. Sunt inadmisibile orice forme de etichetare, exprimare de opinii și atitudine personală în raport cu anumite minorități. Mass-media de calitate nu admite discrepanțe dintre text–imagine, text–titlu, titlu–imagine în scopul manipulării. Sub nicio formă titlul, imaginea sau conținutul știrii, al articolului, al interviului sau al reportajului nu trebuie să promoveze instigarea la ură față de minoritățiatitudinea discriminatoare sau să propage vreo formă de stereotipie, rasism, xenofobie. Mass-media trebuie să ofere contexte  relevante pentru ca cetățenii să înțeleagă corect  mesajul produselor media referitoare la minorități, să ofere, după caz, posibilitatea receptorilor de a comenta, de a afla date suplimentare (de exemplu, prin utilizarea hiperlinkurilor). Astfel, o publicație online, într-un articol despre sărbătoarea Paștelui la catolici ar putea oferi un hiperlink pentru ca, eventual, utilizatorul să se documenteze și să descopere sub aspect cultural o altă minoritate religioasă.

Totodată, este important ca, în realizarea produselor media cu participarea unor reprezentanți ai diferitor minorități, aceștia să nu fie doar menționați, dar citați sau măcar parafrazați, pentru ca să poată fi auzită vocea și opinia directă a acestora. În acest mod, se lasă mai puțin spațiu pentru orice tip de interpretări, discriminări și manipulări.

EMI II – ANALIZA CRITICĂ

Timp recomandat: 15–20 de minute

Sarcină

  • Lucrând în perechi, accesați cele 3 surse care au reflectat același eveniment– Marșul solidarității, un marș al minorităților sexuale. 
  • Analizați cum a reflectat evenimentul TV8, Canal 3 și portalul online Moldova.org.
  • Discutați, în plen, ce  asemănări și ce diferențe în abordarea subiectului ați sesizat.
  • Estimați care dintre emițători  a respectat dreptul minorităților sexuale și care a manifestat atitudini descriminatorii. Argumentați.

SURSA 1: http://tv8.md/2019/05/19/video-foto-la-chisinau-a-avut-loc-marsul-solidaritatii

Sute de oameni au ieșit astăzi în centrul Chișinăului pentru a participa la Marșul solidarității „Sunt OK”. Evenimentul are drept scop de a dezvolta în societate toleranța și diversitatea, unicitatea și acceptarea de sine. Manifestanții au fost întâmpinați de un grup de susținători ai familiei tradiționale, printre care erau și preoți, care au cântat cântece bisericești. Coloana, și în acest an, a fost însoțită de un număr impunător de polițiști.

Cu drapelul comunității LGBT și apeluri la solidaritate, manifestanții au mers în marș de la strada Ismail până la intersecția străzilor București cu Maria Cebotari din centrul capitalei. În acest an, nu au fost împărțite tricouri la Marș pentru a lăsa libertate participanților la exprimarea propriei identități, inclusiv prin haine. De aceea, oamenii au fost bineveniți cu simbolurile identitare care îi reprezintă – drapeluri, port național, pancarte, accesorii.

„La acest Marș vom celebra diversitatea, unicitatea, acceptarea de sine și faptul că oricum am fi – de etnii diferite, de identități de gen diferite, de religii diferite, de orientare sexuală diferită, cu viziuni politice diferite, de condiție fizică diferită – suntem ok. Ceea cu ce nu suntem, însă, ok, este ura. Acesta va fi mesajul Marșului din acest an”, se spune într-un comunicat de presă al Centrului GenderDoc-M emis înainte de eveniment.

Coloana manifestanților a fost înconjurată de o „armată” serioasă de polițiști. Aceștia au asigurat protecția participanților la marș până la locul destinației și i-au însoțit până au urcat în autobuze și au plecat din centrul Chișinăului.

Chiar la început de marș, pe strada Ismail, participanții la acțiune au fost întâmpinați cu icoane și mesaje „Sunt gay – nu sunt OK”, „Dumnezeu a creat femeia și bărbatul”, „Stop propaganda homosexuală”.

Asemenea marș al susținătorilor comunității LGBT se organizează deja de câțiva ani.

SURSA 2:

https://www.canal3.md/ro/sunt-ok-cu-mine-nu-sunt-ok-cu-ura-in-centrul-capitalei-s-a-desfasurat-un-mars-al-minoritatilor-sexu_90453.html

„Sunt ok, cu mine nu sunt ok cu ura”. În centrul Capitalei s-a desfăşurat un marş al minorităţilor sexuale

Un marş al minorităţilor sexuale s-a desfăşurat ieri în centrul Capitalei. Poliţia susţine că acţiunea a adunat aproximativ 100 de oameni, în timp ce organizatorii vorbesc de 350 de participanţi. Numărul poliţiştilor mobilizaţi să asigure securitatea a fost de câteva ori mai mare decât cel al manifestanţilor.

Marşul LGBT a avut sloganul „Sunt ok, cu mine nu sunt ok cu ura”. Acesta a pornit de lângă fostul Stadion Republican şi s-a încheiat la Palatul Republicii. Majoritatea paticipanţilor au evitat să vorbească în faţa camerelor de filmat.

Unii au spus că se pronunţă pentru mai multă toleranţă din partea societăţii. 

„Îmi exprim solidaritatea faţă de comunitatea LGBT. Eu cred că comunitatea LGBT este una dintre cele mai discriminate grupuri din Moldova”.

La eveniment au participat şi cetăţeni străini.  

„Sunt din Kiev. Este foarte bine cât tot mai mulţi oameni îşi revendică drepturile”.

Printre participanţi s-a numărat şi deputatul PAS, Dumitru Alaiba.

„Doar atunci vom fi o ţară liberă când fiecare din noi va fi liber. Nimeni nu ne poate indica în ce haine să ne îmbrăcăm, cărui Dumnezeu să ne rugăm sau pe cine să iubim”, a spus deputatul PAS, Dumitru Alaiba.

Majoritatea trecătorilor au condamnat marşul LGBT.  

„Cred că acesta nu este un exemplu bun pentru tineret şi copiii noştri”.

„Este pentru prima dată când asist la aşa ceva în Moldova. Nu-mi vine să cred că ochii mei au văzut lucrul acesta”.

Pe durata acţiunii, participanţii au fost protejaţi de un număr impunător de poliţişti.

„Incidente majore nu am avut, poliţia şi-a făcut datoria. Incidente minore am avut careva înscrisuri indecente pe clădiri. Poliţia s-a autosesizat şi urmează să stabilim autorul acestor fapte”, a afirmat şeful adjunct al IGP, Gherghe Cavcaliuc.

„Din păcate, în prezent este atât de multă ură încât suntem nevoiţi să luăm aceste măsuri de securitate. Suntem nevoiţi să blocăm drumuri, poliţia este nevoiţi să ne protejeze. Sperăm că acest lucru se va schimba”, a menţionat organizatorul, Anastasia Danilova.

SURSA 3: https://www.moldova.org/sunt-ok-chisinau-s-desfasurat-marsul-solidaritatii-organizat-de-comunitatea-lgbt-din-moldova-video/

„Sunt OK”. În Chișinău s-a desfășurat marșul solidarității organizat de comunitatea LGBT din Moldova// VIDEO

PE SCURT

Comunitatea LGBT din Moldova a organizat astăzi marșul solidarității „Sunt OK”, în cadrul unei noi ediții a festivalului Pride. Sloganul marșului a fost „Sunt ok cu mine, dar nu sunt ok cu ura” , iar manifestanții au mers în marș de la strada Ismail până la intersecția străzilor București cu Maria Cebotari din centrul capitalei.

Marşului i s-a alăturat și membrii comunității OccupyGuguță, care au manifestat în stilul lor specific, bătând tobele. De asemenea, la acțiune au venit și deputatul Dumitru Alaiba, reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

PE LUNG

Pe toată durata marșului, poliţiștii au format un cordon pe perimetrul străzii Bucureşti din capitală.

Înainte de acțiune, Centrul GenderDoc-M a menționat că la acest marș se va marca diversitatea, unicitatea, acceptarea de sine și faptul că oricum am fi – de etnii diferite, de identități de gen diferite, de religii diferite, de orientare sexuală diferită, cu viziuni politice diferite, de condiție fizică diferită – suntem ok: „Ceea cu ce nu suntem, însă, ok, este ura”.

Spre deosebire de anii trecuți, când marșul LGBT a fost însoțit de manifestări înverșunate ale unor grupări religioase, actuala ediție s-a desfășurat fără altercații și violențe.

Cu toate acestea, potrivit PRO TV, în dimineața zilei mai multi membri ai comunității religioase au organizat o manifestație „ Stop Propagării Sexualității” în fața monumentului Ștefan cel Mare. Aceștia au venit cu cruci și au cântat cântece religioase.

Tot astăzi este organizat în PMAN şi Festivalul Familiei sub patronajul lui Igor Dodon.

EMI III – CREAREA DE PRODUS

Timp recomandat: 25–30 de minute

Sarcină

  1. Elaborați, în grup, o agendă de monitorizare a mediei locale sub aspectul respectării drepturilor minorităților.
  2. Determinați un  tip de minorități pentru evaluare.
  3. Stabiliți perioada de monitorizare și producătorii media (cel puțin 20).
  4. Formulați câteva criterii de monitorizat (subiecte, limbaj etc).

EMI IV –  REFLECȚIE ASUPRA TEMEI

Timp recomandat: 20–25 de minute

Sarcină

  1. Citiți interviul realizat de Tatiana Mîrza, studentă la Școala de Studii Avansate în Jurnalism, și Elena Rățoi, juristă a Asociației „Motivație”. 
  2. Identificați 3 idei importante sau noi pentru dumneavoastră din răspunsurile juristei.
  3. Ce concluzie desprindeți din acest interviu? Credeți că doar media manifestă un comportament descriminatoriu? Argumentați.

(Sursa: http://media-azi.md/ro/stiri/)

Elena Raţoi, Asociația „Motivație”: „Jurnaliștii continuă să folosească un limbaj discriminatoriu în subiectele despre persoanele cu dizabilități”

Studiul ,,Monitorizarea mass-mediei şi atitudinii societăţii cu privire la persoanele cu dizabilităţi”, lansat recent de către Asociaţia ,,Motivaţie”, relevă faptul că drepturile persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova continuă să fie încălcate, inclusiv în presă. Despre unele dintre cele mai grave încălcări şi despre abordarea pe care ar trebui să o aibă jurnaliştii atunci când reflectă tematica persoanelor cu dizabilităţi am discutat cu Elena Raţoi, asistent de proiect şi coordonator relaţii cu publicul în cadrul Asociației „Motivație” din Moldova.
 
Media-azi.md: Studiul „Monitorizarea mass-mediei şi atitudinii societăţii cu privire la persoanele cu dizabilităţi” a abordat mai multe aspecte ce țin de reflectarea în presă a subiectelor ce vizează persoanele cu nevoi speciale. Care sunt principalele concluzii la care ați ajuns?
 
Elena Raţoi: Studiul a fost efectuat conform metodologiei Disability Rights Promotion International şi s-a axat pe evaluarea a trei domenii: a) monitorizarea experienței individuale a persoanelor cu dizabilități în Moldova; b) monitorizarea legislației naționale și internaționale pentru a stabili în ce măsură normele naționale corespund standardelor internaționale; c) monitorizarea mass-mediei și atitudinii societății care este reflectată în reportajele media cu privire la domeniul dizabilității.

Au fost efectuate 149 de interviuri cu persoane cu diverse tipuri de dizabilități, din toată ţara, care au povestit despre cazurile în care s-au simțit sau nu discriminate, le-a fost sau nu încălcat vreun drep. Studiul a inclus şi monitorizarea a nouă instituții media (posturile de televiziune Moldova 1, Jurnal TV, Publika TV, TV 7, ziarele „Adevărul”, „Jurnal de Chișinău”, „Timpul”, „Komsomoliskaia Pravda”, portalul Unimedia.md). În total, au fost monitorizate 300 de materiale de presă, apărute în perioada 14 noiembrie 2012 – 10 februarie 2014.
 
Datele studiului demonstrează că cel mai frecvent în abordarea dizabilităţii de către mass-media este utilizată perspectiva economică/de caritate – 119 materiale (circa 32%); urmată de perspectiva medicală – 115 materiale (30%) şi cea a drepturilor – 106 materiale (28%). Cel mai puţin a fost utilizată abordarea dizabilităţii din perspectiva eroică/de depăşire (doar 10%). În circa 38% din materialele monitorizate au fost utilizaţi termeni negativi, discriminatorii, cel mai frecvent fiind folosiți termenii „invalid”, „grad de invaliditate”, „pensie de invaliditate”, „handicap” etc.
 
Putem observa că presa abordează subiectele despre persoanele cu dizabilități într-o manieră ce creează o atitudine nu tocmai pozitivă. Se acordă preferință subiectelor în care persoana cu dizabilitate solicită ajutor material sau financiar (119 materiale) sau este prezentată ca un pacient (106 materiale). Sunt cazuri în care jurnaliștii expun o părere subiectivă, conform căreia persoanele cu dizabilități sunt o categorie ce necesită milă și jale. Materiale video despre aceste persoane includ muzică tristă pe fundal, iar protagoniștii sunt arătați în ipostaze în care întâmpină dificultăți (nu pot ridica rampa, de exemplu), iar vocea jurnalistului după cadru este plângăreață. 
 
Autorii studiului au remarcat, de asemenea, că în multe cazuri jurnaliștii folosesc cuvinte discriminatorii și denigratoare la adresa persoanelor cu dizabilități, atribuindu-le calificative de tipul: „invalid”, „țintuit la pat / în scaun cu rotile”, „cei mai triști ca noi” etc. În circa 62% din materialele monitorizate, ziariștii au utilizat termeni neutri în raport cu persoanele cu dizabilităţi, iar în 38% – termeni negativi, discriminatorii.
 (…)
 
Media-azi.md: Ce încălcări a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi sunt întâlnite cel mai des în mass-media? Care din instituțiile monitorizate sunt „campioane” la acest capitol?
 
Elena Raţoi: Drepturile persoanelor cu dizabilități sunt încălcate ori de câte ori acestea sunt numite în reportaje „invalizi” (38% din cazuri). Legislația în vigoare a Republicii Moldova a fost modificată în vederea excluderii cuvintelor „invalid”, „handicap” și a cuvintelor derivate ale acestora pentru a le înlocui cu „persoane cu dizabilități / persoane cu nevoi speciale”. Respectiv, utilizarea în continuare a cuvintelor menționate mai sus este considerată ilegală și discriminatorie.
 
Potrivit studiului nostru, cel mai frecvent au utilizat aceşti termeni negativi TV 7 – 23 de materiale conţin terminologie discriminatorie; Jurnal TV – 20; Jurnal de Chişinău – 19; Moldova 1 – 18; Publika TV – 12; Unimedia – 10; „Timpul” – 6; „Adevărul” – 5; „Komsomoliskaia Pravda” – 2 materiale.
 
Ca organizație care îşi propune să susțină procesul de integrare socială a persoanelor cu dizabilități locomotorii prin schimbarea mentalității de respingere manifestată de către societate, precum și acordarea de suport pentru persoanele cu disabilităţi locomotorii în vederea incluziunii lor sociale, nu o dată s-a întâmplat să reacționăm la unele materiale de presă. Cel mai recent caz în care am fost nevoiți să intervenim vizează postul Pro TV Chişinău, care a realizat un material despre una din activitățile sociale organizate de persoanele cu dizabilități, însă a folosit o serie de termeni discriminatorii.

EMI V – ACȚIUNE

Timp recomandat: 15–20 de minute

Sarcina 1

  • Selectați, din textul-suport și din interviul de la EMI IV, 12 cuvinte-cheie cu privire la respectarea drepturilor minorităților în media.
  • Realizați un nouraș de cuvinte, utilizând instrumentul Wordart (wordart.com).

Sarcina 2

  • Monitorizați, în baza agendei elaborate la EMI III, mass-media locală.
  • Analizați rezultatele și dezbateți, în cadrul unui eveniment public (de exemplu, la bibliotecă), rezultatele cercetării voastre.

Rolul media în recunoașterea și protejarea drepturilor persoanelor care reprezintă diferite minorități

Înapoi la modul
Strategia de Organizare
  • Valori dominante:
  • libertatea de expresie;
  • raportarea critică la media.
  • Obiective de formare:
  • familiarizarea cu termenii-cheie din domeniul respectării drepturilor minorităților în mass-media;
  • utilizarea conceptelor-cheie ca instrumente de raportare critică la media care reflectă subiecte despre minorități;
  • cooperarea cu ceilalți membri ai grupului pentru a realiza o agendă de monitorizare a mass-mediei locale.
  • Durata estimativă: 1,5–2h.
  • Resurse procedurale: Conversația euristică, Analiza, Comparația, Gîndește–Discută în perechi–Prezintă, instrumentul Wordart.
  • Resurse materiale: creioane colorate, fișe de lucru, flipchart, carioci, computer conectat la Internet, stickere colorate.
  • Concepte-cheie:  minorotăți, minorități etnice, minorități religioase, minorități sexuale, minorități rasiale, drepturile minorităților, media de stat, etichetări, stereotipie, rasism, xenofobie, atitudine descriminatorie.