Этика в журналистике 5. Контролирующая Журналистика (англ. Watchdog Journalism) — Её Роль В Обеспечении Поощрения Прав Человека Через Сми

00: 00: 00

EMI I – ACCESUL LA INFORMAȚIE

Timp recomandat: 20–25 de minute

Sarcină

  • Amintiți-vă ce cunoașteți despre rolul jurnalistului, jurnalismul de investigație și jurnalismul „watchdog”.
  • Completați prima rubrică a tabelului Știu–Vreau să știu–Am aflat.
  • Fixați ce ați dori să aflați nou.
  • Citiți textul-suport și completați tabelul.
ȘTIUVREAU SĂ ȘTIUAM AFLAT

SUPORT INFORMAȚIONAL

Mass-media, pe bună dreptate, este  considerată cea de-a patra putere într-un stat, având funcția importantă de informare a cetățeanului prin livrarea informațiilor de interes public din toate domeniile importante: social, economic, politic, cultural. Jurnaliștii au misiunea de a asigura informarea obiectivă și echidistantă a cetățenilor prin prezentarea informațiilor (știri, emisiuni radio și TV, reportaje, articole, interviuri, filme de documentare, spoturi etc). În acest fel, jurnaliștii contribuie la formarea opiniei publice, dar și la sesizarea acestora în cazul în care drepturile le sunt încălcate. Cu alte cuvinte, mass-media nu asistă pasiv la desfășurarea evenimentelor politice, sociale, culturale pe care doar le relatează, dar își asumă și un rol activ în monitorizarea transparenței proceselor democratice.

 Jurnaliștii sunt, metaforic vorbind, câinii de pază (watchdog) ai democrației, întrucât devin ochii și urechile cetățenilor de rând. Atunci când sesizează situații de încălcare a legislației: acte de corupții, scheme de fraudare, situații de încălcare flagrantă a drepturilor cetățenilor, diferite forme de favoritism, delapidări de fonduri din partea anumitor funcționari de stat etc., iar informația de interes public nu este transparentă, jurnalistul trebuie să asigure accesul la aceste informații și, dacă este necesar, să investigheze cazurile date. În istoria mass-mediei sunt cunoscute cazuri celebre când jurnaliștii au schimbat cursul istoriei, de exemplu,  fotografiile devenite canonice, realizate de fotojurnaliști în puncte fierbinți. Un exemplu elocvent este cazul fotografiei făcute în urma luptei de la Long Tan, înfățișând pe soldații americani târând de tanc victime vietnameze, care a scandalizat lumea și a atras atenția publică asupra atrocităților războiului. Aceasta a pus, bineînțeles, presiune pe liderii politici responsabili. În mod cert, a realiza asemenea produse media este un act de curaj și de atitudine civică din partea jurnalistului care și-a riscat viața. 

În acest mod,  mass-media nu doar informează, dar bate alarma cu privire la anumite fenomene sociale și sesizează  structurile responsabile să ia atitudine. Or, media de calitate este nepărtinitoare și se preocupă inclusiv de formarea conștiinței civice prin organizarea emisiunilor informativ-analitice și a dezbaterilor publice în cadrul cărora jurnaliștii au obligația de a  pune întrebări incomode persoanelor responsabile prin funcția și statutul pe care  îl au, fiind împuterniciți să reprezinte interesele cetățenilor, și nu cele personale. 

            Fiind conștienți de acest statut al jurnaliștilor, politicienii, funcționarii de stat sunt atenți la modul în care comunică cu mass-media și trebuie să aibă o comunicare constructivă cu aceștia. De regulă, atunci când persoanele publice încalcă drepturile cetățenilor și au ce ascunde, aceștia adoptă o atitudine ostilă față de jurnaliști, care ar trebui să devină sceptici și să caute adevărul. În acest caz, jurnaliștii se văd puși în situația de a realiza jurnalism de investigație

       În realizarea investigațiilor, jurnaliștii vor respecta etica jurnalistică, se vor documenta temeinic până a face publică informația, vor consulta surse credibile, iar, după caz, vor ancheta pe teren pentu a asigura calitatea informației. Aceștia nu vor căuta, cu orice preț, să facă subiecte de scandal, să surpindă politicienii în situații stânjenitoare, întrucât aceasta ar putea să nu reprezinte, cu adevărat, interesul public. Scopul jurnalistului este căutarea adevărului. Scepticismul sănătos și perseverența sunt două calități indispensabile în jurnalism. Totodată, păstrarea integrității personale a  jurnalistului este esențială. Deseori, persoanele implicate (potențial culpabile) încearcă să corupă jurnaliștii incomozi, motivându-i să treacă sub semnul tăcerii cazul care ar putea să le pericliteze imaginea publică. Mai mult decât atât, sunt cunoscute cazuri când jurnaliști dedicați și incoruptibili au plătit cu viața pentru a-și apăra crezul profesional. Acest lucru responsabilizează fiecare cetățean în raport cu rolul jurnalistului și importanța jurnalismului „watchdog” în asigurarea valorilor democratice în societatea contemporană.

EMI II – ANALIZA CRITICĂ

Timp recomandat: 15–20 de minute

Sarcină

  1. Lucrând în perechi, analizați posterul despre jurnalismul „watchdog”, elaborat de super trainerul Maria Furdui.
  2. Identificați:
  • Scopul de bază al jurnalismului „watchdog”;
  • Funcția informației din perspectiva jurnalismului „watchdog”;
  • Acțiunile pe care trebuie să le facă jurnalistul. 

3. Propuneți alte funcții și acțiuni pentru a completa posterul.

EMI III – CREAREA DE PRODUS

Timp recomandat: 25–30 de minute

Sarcină

  1. Luând ca reper experiența în calitate de consumator/producător de media și informația de la textul suport EMI I, realizați portretul robot al/a unui/unei jurnalist(e) capabil(ă) să asigure respectarea drepturilor cetățenilor prin jurnalism „watchdog”.
  2. Delimitați: calitățile necesare; acțiunile realizate; principiile și valorile pe care le respectă.

EMI IV – REFLECȚIE ASUPRA TEMEI

Timp recomandat: 20–25 de minute

Studiu de caz 1

Sarcină

  1. Accesați linkul https://www.youtube.com/watch?v=i5tojNPBTyY și urmăriți videoul care reflectă o situație de intimidare a jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă în  cadrul unui eveniment organizat în data de 23 februarie 2018 de către Partidul Politic „Șor”.
  2. Apreciați comportamentul reprezentanților pazei în raport cu  jurnalistele Mariana Ciobanu și Viorica Tătaru, raportându-l la prevederile art. 1801 din Codul penal al Republicii Moldova, potrivit căruia împiedicarea nejustificată a activității mass-mediei este sancționată.
  3. Apreciați comportamentul echipei de jurnaliști din perspectiva profesionalismului manifestat în cadrul unei manifestații publice la care, conform articolului 20 din Legea presei, jurnalistul are dreptul să participe și să filmeze.

EMI V – ACȚIUNE

Timp recomandat: 20–25 de minute

Sarcină

  1. Identificați un/o jurnalist/ă din comunitatea voastră care a făcut jurnalism „watchdog”.
  2. Discutați ce subiecte a abordat, cum s-a documentat, în ce mod a mobilizat comunitatea.
  3. Completați ultima rubrică a tabelului Știu–Vreau să știu–Am aflat.
  4. La finalul rubricii Am aflat, fixați 3 acțiuni pe care le veți face în comunitatea voastră pentru a disemina lucrurile noi aflate.

Контролирующая Журналистика (англ. Watchdog Journalism) — Её Роль В Обеспечении Поощрения Прав Человека Через Сми

Назад
ОРГАНИЗАЦИОННАЯ СТРАТЕГИЯ
  • Valori dominante:
  • libertatea de expresie;
  • raportarea critică la media.
  • Obiective de formare:
  • familiarizarea cu termenul „jurnalismul watch-dog”;
  • analiza cazurilor de jurnalism de investigație din Republica Moldova;
  •  reflectarea asupra rolului jurnalistului de a investiga cazuri de interes public pentru informarea cetățenilor și protejarea drepturilor acestora;
  •  cooperarea cu ceilalți membri ai grupului pentru a explica importanța eticii jurnalistice în realizarea subiectelor de investigație.
  • Durata estimativă: 1,5–2h.
  • Resurse procedurale: Conversația euristică, Studiul de caz.
  • Resurse materiale: fișe de lucru, computer conectat la Internet, boxe, tablă flipchart, proiector (sau ecranul unui calculator).
  • Concepte-cheie: jurnalism „watchdog”, jurnalism de investigație, transparența informației, documentare, etica jurnalistică.