Руководство

Autoare:
Natalia GRÎU, expertă media
Daniela GALAI, coordonatoare de program IREX Europe în Republica Moldova

GHID DE IMPLEMENTARE A MANUALULUI DIGITAL DE EDUCAȚIE MEDIATICĂ ȘI INFORMAȚIONALĂ

CAPITOLULUL I. PREZENTAREA MANUALULUI

Dragi utilizatori, manualul de Educație mediatică și cultură informațională a fost realizat în baza curriculumului omonim (link spre curriculum vă rog) și este destinat bibliotecarilor formatori, precum și oricărui bibliotecar sau trainer care intenționează să utilizeze manualul digital în activități cu beneficiarii. Manualul poate fi accesat, în mod gratuit și liber, pe adresa https://biblio-emi.md/

Manualul este dovada efortului comun al echipei IREX Europe, al autoarei, al echipei ABRM, al pictorilor, al web designerilor, al specialiștilor IT, al redactorilor, al jurnaliștilor și al primei generații de super traineri în educație mediatică și cultură informațională din Republica Moldova. 

Ghidul de implementare a manualului digital Educație mediatică și informațională este un produs complementar, care detaliază pașii de utilizare a manualului, structura acestuia, recomandările privind utilizarea corectă a tehnicilor și strategiilor de lucru propuse de autor pentru ca interacțiunea dintre formator și beneficiar, indiferent de profilul acestora, să asigure maximă eficiență în procesul de formare a competenței mediatice și a culturii informaționale. Totodată, Ghidul conține sugestii privind rezolvarea mai multor sarcini și evaluarea activităților. 

Aspectul interfeței aplicației https://biblio-emi.md/ surprinde plăcut: culorile selectate reprezintă organizația IREX Europe, iar imaginile susțin conținutul educativ-formativ al manualului. Manualul nu necesită instalare și poate fi accesat fără utilizarea unor softuri suplimentare sau efectuarea unor operațiuni adiționale. Sistemul  de navigare al manualului este interactiv, accesibil și orientat spre învățare, comunicare și descoperire a  educației mediatice. Bara de meniu orizontală este constituită din 7 butoane: Acasă, Cuprins, Autori, Ghid, Glosar, Contacte, Limba (română/rusă). Manualul conține versiunile în limbile română și rusă a textului.

În total, manualul propune 200 de sarcini și contexte de învățare sau exersare, fiind structurat în 8 module, a câte 5 teme fiecare:

I. Oceanul informațional și consumatorul de media avizat;
II. Mass-media în societatea contemporană;
III. Cultura informațieie și media;
IV. Manipularea prin media;
V. Siguranța online;
VI. Noile media și noul sistem de competențe media în secolul al XXI-lea;
VII. Etica în jurnalism;
VIII. Rolul media în promovarea cetățeniei active.

Pentru fiecare dintre cele 40 de teme dezvoltate a fost elaborată Fișa „Strategia de organizare”. Aceasta include, într-o manieră sintetică, valorile dominante, obiectivele de formare, durata estimativă, resursele procedurale, resursele materiale și conceptele-cheie. Recomandăm analiza fișelor cu atenție, precum și parcurgerea descrierii fiecărui modul în parte și a întrebărilor de provocare pentru toate categoriile de beneficiari: bibliotecari, tineri, cetățeni responsabili și curioși. În acest mod vă veți crea propria strategie de lucru, în funcție de resursa de timp de care dispuneți și de profilul beneficiarilor. 

Manualul oferă un Glosar, care poate fi accesat de pe bara orizontală. Acesta include 112 definiții ale termenilor și conceptelor-cheie din manualul Educație mediatică și cultură informațională.

De asemenea, butonul Cuprins permite navigarea prin tot manualul și accederea, printr-un click, la oricare temă din cele 8 module.

 

CAPITOLUL II. CONCEPȚIA MANUALULUI – TEHNICI ȘI METODE

Concepția manualului respectă cadrul european  de formare a competenței de educație media, fiind proiectată, la nivelul fiecărei teme, în conformitate cu recomandările Comisiei Europene privind Formarea/Dezvoltarea Competenței Media, din perspectivele unui sistem de valori concepute holistic în 5 etape/pași:

EMI I – ACCESUL  LA INFORMAȚIE
EMI II – ANALIZA CRITICĂ
EMI III  – CREAREA DE PRODUS
EMI IV  – REFLECȚIE ASUPRA TEMEI
EMI V – ACȚIUNE.

Fiecărei etape îi revine o pictogramă specifică.

Acest cadru de organizare în cinci pași este orientat spre dezvoltarea gândirii critice, iar alegerea metodelor și tehnicilor de lucru trebuie să demonstreze măiestria formatorului în orientarea formabililor spre înțelegerea problemei abordate, motivarea formabililor pentru participarea la activitate, activizarea gândirii critice și spre dezvoltarea capacităților comunicaționale.

 

 EMI I – ACCESUL LA INFORMAȚIE

Această etapă are menirea de a oferi suportul informațional  în raport cu tema nouă  unui text ce include datele esențiale despre subiect. Studierea textului este esențială, întrucât la celelalte etape ale temei se face referință la conținuturile din textul-suport.

Pentru etapa I au fost selectate tehnici de lectură care au menirea de a stimula gândirea critică a formabilului, adică capacitatea individuală a acestuia de a analiza, de a integra și de a însuși informația nouă. 

Interacțiunea formabilului cu informația trebuie să se desfășoare astfel încât acesta să capteze idei, să le analizeze, să le compare cu alte puncte de vedere și să-și formeze o atitudine personală. O bună parte dintre tehnicile propuse impune ca formabilul să aibă în față varianta printată a textului. De aceea formatorul  printează în prealabil textul din manual, făcând click pe butonul Print, plasat în dreapta paginii sau selectează textul, îl copiază într-un document word și îl tipărește.

 

Tehnica SINELG

Tehnica SINELG (Sistem Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii) presupune lectura analitică a textului, desfășurată în câteva etape.

  1. Formabilul parcurge (scanează) textul la o primă lectură și marchează, pe margine, textul cu următoarele semne:
    „V”(bifă) – dacă informația citită confirmă ce știa sau credea că știe;
    „+” (plus) – dacă informația este nouă și o acceptă;
    „–” (minus) – dacă informația este contrară cunoștințelor anterioare;
    „?” (semnul întrebării) – dacă întrebarea necesită documentare suplimentară.
  2. După lectură, formabilul analizează textul din perspectiva semnelor aplicate în dreptul fiecărui alineat. Atenție: se va insista pe semnele „–” și „?”, stimulându-se discuția și schimbul de opinii.
  3. Facultativ, se extrag într-un tabel cele mai relevante date.
  4. Se discută cu deschidere spre temă, se fac presupuneri și se dau explicații, la necesitate.

Forme posibile de lucru: individual sau în perechi.

 

Tehnica RE-QUEST

  1. Formabilii se împart în perechi până la realizarea etapei de lectură.
  2. Perechile citesc câte un alineat și fiecare participant formulează câte o întrebare în baza acestuia.
  3. Fiecare formabil pune și răspunde la întrebarea pusă de coechiperul său în baza fragmentului de text. 
  4. Întrebările se fixează în caiet.
  5. Formatorul ascultă inițial întrebările formulate, apoi răspunsurile fiecărei perechi.
  6. Formatorul solicită să fie oferite întrebări în ordinea consecutivă a apariției lor în text.
  7. Formatorul are grijă să implice întregul grup la detalierea răspunsurilor. 

Forme posibile de lucru: doar în perechi.

 

Metoda CUVINTELE-CHEIE

  1. Formatorul  solicită formabililor ca în timpul lecturii textului să încercuiască îmbinările de cuvinte și cuvintele-cheie. Scopul tehnicii este orientarea atenției formabililor spre elementele/ideile/conținuturile semnificative ale textului.
  2. Formabilul încercuiește, pe varianta tipărită a textului, cuvintele (de regulă substantive, însă, după caz, pot fi și alte părți de vorbire).
    O variantă de aplicare este selectarea de pe ecran a cuvintelor-cheie și transcrierea acestora.
  3. Formatorul atrage atenția la cuvintele necunoscute, pe care le explică neapărat.  Se demonstrează relația dintre cuvinte și temă.
  4. Cuvintele-cheie și îmbinările de cuvinte pot fi fixate, prin activitate frontală sau de grup, într-un clustering, pe flipchart.
    O altă formă de lucru cu aceste cuvinte poate fi integrarea acestora într-un nouraș de cuvinte (Wordart).

Forme posibile de lucru: individual, în perechi sau în grup.

 

Tehnica ȘTIU–VREAU–SĂ ȘTIU–AM AFLAT

  1. Formabilii sunt grupați în grupuri de câte 3-5 persoane, lucrând în perechi sau individual.
  2. Formatorul le propune, timp de 5 minute, să completeze prima coloană a tabelului din fișa de lucru cu detalii învățate mai înainte privind tema nouă.
    Se acceptă toate ideile, în acest mod se valorifică cunoștințele anterioare privind tema propusă și se realizează o conexiune dintre vechile și noile cunoștințe. Fiecare grup/pereche/formabil își împărtășește ideile (ce știe), iar formatorul completează tabelul, la dorință, categorisind informația.
  1. În cea de-a doua coloană, formabilii formulează întrebări despre tema nouă, ce ar dori să cunoască sau ce nu înțeleg în raport cu aceasta.
  2. Ultima coloană aparține altui moment al activității, de regulă Reflecției asupra temei sau Acțiunii,  și se completează  la final.
ȘTIU
VREAU SĂ ȘTIU
AM AFLAT

Forme posibile de lucru: individual, în perechi sau în grup.

 

EMI II – ANALIZA CRITICĂ

Etapa a doua joacă un rol esențial în dezvoltarea competențelor specifice educației media și formării culturii informației a cetățeanului.  Analiza critică este o etapă foarte importantă, care se axează pe tehnici de analiză și lucru nemijlocit cu diferite produse media, în funcție de temă.  La această etapă se face conexiune directă cu etapa Accesul  la informație.

De exemplu,  la Tema 1, formabililor li se propune un algoritm de lucru. 

  1. Pentru analiză, formatorul propune vizualizarea videoului, a filmului sau a spotului de două ori. Prima vizionare se consideră de familiarizare.
  2. Formatorul, ulterior, pune întrebări de precizare, pentru a se asigura că formabilii au recepționat toate detaliile importante.
  3. Înainte de a doua vizionare, formabilii primesc o sarcină concretă și algoritmul de lucru.
  4. Ordinea sarcinilor din algoritm trebuie respectată cu strictețe.
  5. La necesitate, formatorul propune vizionării doar anumite secvențe, de exemplu pentru a identifica mijloacele de informare. Formatul digital al cărții oferă această opțiune, astfel că se poate lucra în ritmul de învățare al formabililor și în funcție de particularitățile de vârstă ale acestora.

Forme posibile de lucru: individual, în perechi sau în grup.

 

Metoda DIAGRAMA VENN

Diagrama Venn presupune studierea a două aspecte/cazuri prin comparație. Metoda necesită ca material didactic foi de flipchart, pe care să fie desenate două cercuri parțial suprapuse. Putem folosi Diagrama Venn pentru a compara, de exemplu, știrea obiectivă și știrea falsă.

  1. Formatorul prezintă cele două concepte și explică că în partea liberă a cercului A se trec elementele specifice primului subiect/obiect/fenomen, în partea liberă a cercului B – elementele specifice celui de-al doilea subiect/obiect/fenomen, iar partea unde se suprapun cele două cercuri se trec asemănările dintre acestea.
  2. Formatorul anunță neapărat timpul de lucru și numărul minim de asemănări și diferențe ce trebuie determinate.
  3. Formabilii completează diagrama și o prezintă celorlalți participanți.

Metoda poate fi utilizată și pentru 3 concepte, creându-se o trigramă.

Forme posibile de lucru: individual, în perechi, dar cel mai eficient este  lucrul în grup.

EMI III – CREAREA DE PRODUS

Etapa a treia are menirea de a stimula creativitatea participanților și de a-i orienta spre activități de sinteză în raport cu noile achiziții. La această etapă, sunt recomandate activitățile în grup, dar și individuale, axate pe crearea de: produse multimedia, texte, articole, interviuri, produse video, fotografii, filme etc.

 

Tehnica NOURAȘUL DE CUVINTE

Elaborarea unui nouraș de cuvinte presupune utilizarea unui instrument digital, prin urmare, sunt necesare accesul la tehnică și conexiunea la Internet.

Exemplu: Modulul I, Tema 2

  • Selectați 10-15 cuvinte-cheie din domeniul mass-media de la tema-suport propusă.
  • Elaborați un nouraș de cuvinte, utilizând instrumentul Wordart (www.tagul.com sau https://wordart.com/).
  1. Formatorul propune formabililor să identifice (individual, în perechi sau în grup) cuvintele-cheie.
  2. Formabilii prezintă care dintre cuvinte este cel mai important în opinia lor.
  3.  Formabilii accesează (www.tagul.com sau https://wordart.com/).
  4. Formabilii apasă butonul verde CREATE NOW.
  5. Se inserează cuvintele-cheie în tabelul cu coloane din stânga Filter. Cuvântul cel mai important se introduce primul.
  6. Numărul de coloane se mărește prin click pe butonul+Add.
  7. Formabilii selectează forma nourașului și stilul de scriere, apăsând SHAPES, FONTS, LAYOUT, STYLE.
  8. La final, se apasă butonul roșu Vizualize. Dacă produsul este finit, acesta poate fi salvat. Sus, pe bara orizontală, sunt disponibile opțiunile SAVE, SHARE sau DOWNLOAD.

Forme posibile de lucru: în perechi sau în grup.

 

Tehnica FREEWRITING

Cuvântul „freewriting” se traduce din limba engleză ca „scriere liberă”. Freewritingul  este o tehnică de scriere care permite dezvoltarea creativității și acumularea de idei, ce servesc, ulterior, ca suport pentru dezvoltarea, prelucrarea, îmbunătățirea sau definitivarea unui text coerent și amplu. 

  1. Formatorul enunță o sarcină de scriere: temă, idee, citat etc. în baza căreia/căruia participanții scriu cel puțin 3 minute.
  2. Participanții scriu fără a se opri, în liniște și fără discuții.
  3. Formatorul scrie odată cu participanții.
  4. Textele realizate se citesc în plen, dar nu se redactează și nu se cenzurează. 
  5. Dacă participanții nu au ce spune, au dreptul să scrie: „Nu-mi vine nimic în minte.”

De exemplu, la Tema 5, Modulul I, formabililor li se propune următoarea sarcină:

Dezvoltați, în cheia tehnicii Freewriting (Scrierea liberă), ideea art. 34 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova: „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.”

Este o sarcină complexă, dar rolul ei este să dăm frâu liber gândurilor participanților, fără cenzură. Această metodă contribuie la dezvoltarea capacității de analiză a participanților și la exercițiul de autoreflecție.

 

Metoda MÂNA OARBĂ

Este o strategie de învățare prin colaborare, care poate fi folosită în predarea unor discipline diverse. În manual, tehnica a fost utilizată pentru însușirea și explicarea mai multor termeni din mass-media.

  1. Se înserează un tabel din două coloane. Se aleg termenii pe care doriți ca formabilii dvs. să-i cunoască/însușească și se scriu în prima coloană, fiecare în căsuța lui. În coloana a 2-a se scriu explicațiile corespunzătoare acestor termeni.
  2. Înainte de instruire, formatorii pregătesc două fișe sau mai multe, în funcție de mărimea grupurilor. 
  3. Se taie fiecare termen și definiție separat, astfel ca să obțineți un teanc cu termeni/concepte și unul cu definiții. Le amestecați.  Procedați așa pentru fiecare fișă în parte, astfel ca să aveți un număr egal de definiții și termeni pentru fiecare echipă. 
  4. Împărțiți grupul în două sau mai multe echipe și distribuiți fiecărei echipe câte un set de termeni + definiții amestecate.
  5. Pe o foaie A4 sau de flipchart, membrii grupului sunt îndemnați să reconstituie tabelul inițial (puzzle), astfel ca fiecărui termen să-i corespundă definiția originară. 
  6. La sfârșit se compară lucrările ambelor echipe și se dezbat momentele care nu au coincis.

 

FIȘA CE ESTE MASS-MEDIA (gata pentru a fi decupată)

TERMENULDEFINIȚIA
COMUNICARE ÎN MASĂcomunicare realizată prin  intermediul radioului, TV-ului, ziarelor, revistelor, cărților ș.a., pentru a transmite mesaje în rândul unui auditoriu mare de oameni
TELEVIZIUNEtehnică de transmitere la distanță a imaginilor în mișcare și a sunetului
RADIOparte a presei audiovizuale, mijloc de comunicare în masă, bazat pe transmiterea de unde radio (radiodifuziune) într-un sistem public sau privat
PUBLICcomunitate umană constituită ca atare într-o situație comunicațională, în legătură cu receptarea unor mesaje, având un centru de interes comun
PRESAtotalitatea modalităților de comunicare ce pot ajunge la un număr foarte mare de oameni, contribuind la schimbul și pluralismul de idei, precum și la formarea opiniei publice. După canalele folosite, există în formă scrisă/tipărită și online
PRESA AUDIOVIZUALmijloc media care se bazează pe percepția audio și  vizuală a receptorului, fiind transmisă cu ajutorul radioului sau al televiziunii (TV)
MASS-MEDIAtermen care desemnează ansamblul mijloacelor și modalităților tehnice moderne de informare și influențare a opiniei publice, toate „instrumentele” utilizate pentru a comunica cu un număr cât mai mare de persoane – televiziune, radio, film, servicii online, reviste și ziar
NOILE MEDIAmodalități de comunicare în masă ce se bazează pe tehnologii digitale precum Internetul. Uneori acest concept mai este numit Jurnalism 2.0
OPINIE PUBLICĂansamblu de cunoștințe, convingeri și trăiri afective, manifestate cu o intensitate relativ mare de către membrii unui grup sau ai unei comunități față de un anumit domeniu de importanță socială majoră

 

Tehnica CLUSTERING

Clusteringul  este o tehnică de activizare, dezvoltare şi sistematizare a cunoștințelor. 

  1. În centrul unei foi (sau pe tablă) se scrie denumirea obiectului de cercetare.
  2. În jurul obiectului încercuit înregistrați caracteristicile determinate (enumerate) prin brainstorming, analizând, totodată, raportul de intercondiționare. 

Respectiva tehnică poate fi aplicată la începutul activității de formare, în scopul reactualizării cunoștințelor despre un anumit subiect și al dirijării procesului de dobândire a noilor achiziții cognitive. 

La etapa de reflecție, clusteringul va favoriza intensificarea retenției și a transferului, integrarea cunoștințelor noi și construirea unei scheme care să asigure înțelegerea și conștientizarea acestora.

 

EMI IV – REFLECȚIE ASUPRA TEMEI

Etapa a patra este orientată spre evaluarea impactului pe care îl au produsele media asupra formabililor în calitatea lor de consumatori și de creatori de produse media, spre însușirea criteriilor de apreciere, ierarhizare și selecție, de evaluare și sintetizare a tot ceea ce este calitativ din avalanșa informațională.

 

Tehnica 6 DE CE ? (6 WHY?)

Aeasta este o tehnică de comunicare scrisă,  aplicabilă pentru o înțelegere profundă a mesajului. Ea presupune formularea consecutivă a 6 întrebări „De ce?” în raport cu o anumită afirmație. Fiecare întrebare, începând cu a doua, va rezulta din răspunsul la întrebarea precedentă. Participanții implicați în această descifrare de sensuri vor învăța să formuleze întrebări și răspunsuri, urmărind progresia și coerența ideilor exprimate.

  1. Formatorul propune o afirmație, care trebuie să fie explicită și, preferabil, scurtă.
  2. Participanții lucrează individual, în scris, timp de cel puțin 6 minute.
  3. Produsele se prezintă oral și se analizează.

De exemplu:  la Tema 1, formabililor li se propune următoarea sarcină:

  • Analizați individual, în cheia tehnicii 6 De ce ?, afirmația din textul-suport: „Un om informat este un om puternic.” 
  • Citiți, în grup, produsele.

Model realizat:

Afirmație: Un om informat este un om puternic.

  1. De ce?

Deoarece poate utiliza informația în scopuri personale?

  1. De ce?

Deoarece are nevoie pentru sine să cunoască riscurile și avantajele unei acțiuni.

  1. De ce?

Deoarece astfel își poate garanta succesul înaintea altora.

  1. De ce?

Deoarece întotdeauna există concurență.

  1. De ce?

Deoarece toți oamenii vor putere.

  1. De ce?

Deoarece așa este firea umană.

Tehnica este eficientă pentru identificarea trăsăturilor contradictorii ale unui fenomen sau subiect. Ideile acumulate constituie repere în elaborarea ulterioară a argumentelor și luarea deciziei. Este aplicabilă la analiza atât a unor subiecte de ordin științific și publicistic, cât și a textelor artistice.

Forme posibile de lucru: individual.

 

Tehnica TABELUL sau GRAFICUL T

Graficul T este un organizator grafic al relațiilor binare (da/nu, pentru/contra, avantaje/dezavantaje), fiind ușor de utilizat în activități și asigurând o eficiență mare. 

  1. Formatorul propune un enunț care oferă posibilitatea analizei pro și contra. De exemplu: Jurnalistul trebuie să aducă informația veridică cu orice preț.
  2. Formatorul oferă suficient timp pentru realizare (cel puțin 10 minute).
  3. Formatorul stabilește câte argumente pro și contra se vor oferi, dacă acest lucru nu este specificat în sarcină.
  4. Formabilii desenează graficul (de regulă, un T mare) și scriu argumentele.
  5. Produsele formabililor se afișează și se poartă discuții pe marginea lor. 
  6. Formabilii analizează împreună lista de argumente și formulează concluzii.

De exemplu:  la Tema 5, formabililor li se propune următoarea sarcină:

Aplicați Graficul T în raport cu ideea că mass-media este un factor esențial de educare a tinerilor.

Formabililor le va fi mai complicat să identifice argumente contra în raport cu acest tip de enunț. În acest mod le dezvoltăm puterea de argumentație, întrucât tehnica contribuie la dezvoltarea capacității de argumentare pe baza analizei informațiilor, la formarea unor valori și atitudini democratice.

Forme posibile de lucru: preferabil, în grup sau perechi, dar nu este exclusă și modalitatea de lucru individual.

 

Tehnica CUBUL

Cubul” este o strategie de predare–învățare–evaluare, care urmărește descrierea, comparația, asocierea, analizarea, aplicarea, argumentarea și contribuie fie la dobândirea de noi cunoștințe, fie la consolidarea sau aprofundarea acestora conform celor 6 operații logice de analiză. 

  1. Formatorul propune conceptul-cheie, de exemplu Știrea
  2. Fețele cubului cuprind următoarele laturi/acțiuni logice:

      1. Descrie! –  Formabilii sunt orientați să ofere o definiție simplă și succintă a conceptului. Ei vor fi orientați să consulte surse de referință, de exemplu textul- suport. 
      2. Compară! – Formabilii sunt orientați să compare conceptul propus cu un concept similar, de exemplu, cu interviul.
      3. Asociază – Formabilii asociază, într-o manieră metaforică, conceptul propus. De exemplu: Știrea este ca o înghețată, se consumă rapid.
      4. Analizează! – Formabilii explică elementele constituente ale conceptului „știre”: titlu, lead, cuprins, încheiere etc.
      5. Aplică! – Formabilii indică domeniile în care se utilizează conceptul respectiv.
      6. Argumentează pentru și împotrivă! Formabilii vor oferi cel puțin câte un argument pro și contra în raport cu rolul și utilitatea știrilor.

Timp necesar pentru lucru: cel puțin 15 minute pentru analiză și scriere, preferabil, pe un flipchart.

Metoda contribuie la dezvoltarea capacităților de analiză, sinteză, aplicare, transfer, argumentare ale formabililor, fiind foarte potrivită pentru formarea/dezvoltarea culturii informaționale, formarea unei imagini globale asupra problemei abordate.

Aceasta poate fi folosită în raport cu diferite concepte mari, precum: mass-media, manipulare, știre, informație etc. Se vor selecta concepte generale și formatorul va încerca individual să găsească soluții pentru fiecare etapă. 

Forme posibile de lucru: tehnica poate fi aplicată  în grup, în perechi, dar și individual.

Metoda PRES

PRES este o metodă de analiză și reflecție, care permite exprimarea argumentată a unei opinii. Această tehnică ajută la formarea gândirii critice, la dezvoltarea puterii de argumentație și la interacțiunea atentă cu produsele media. Tehnica dezvoltă capacitatea de argumentare în 4 pași, pe care formatorul neapărat îi enunță.

  1. P – exprimă-ți punctul de vedere.

Aici formabilul emite o părere, utilizând verbe precum: cred, consider, am convingerea, sunt de părerea că etc.

Model: Cred că această știre este falsă.

  1. R – formulează un raționament (argument) referitor la punctul de vedere prezentat.

Argumentul trebuie formulat ca idee distinctă în baza suportului/datelor propuse.

Model: Nu sunt indicate sursele de informare.

  1. E – Dați un exemplu pentru clarificarea raționamentului.

Exemplul se preia direct din produsul analizat.

Model: Sursele citate ne-au informat că…

  1. S – Faceți un sumar (rezumat) al punctului de vedere emis inițial.

Se revine la punctul de vedere enunțat, subliniindu-se pertinența și viabilitatea acestuia.

Model: Prin urmare, știrea este falsă și contribuie la manipularea cetățenilor.

Forme posibile de lucru: în grup, în perechi sau individual.

 

Metoda Pălăriilor gânditoare

Metoda permite participanților să analizeze o problemă din 6 perspective, transpunându-se în anumite roluri și reflectând la un subiect-problemă.

  1. Formatorul organizează grupuri a câte 6 persoane și explică fiecare rol.
  2. În echipe fiecare își alege rolul său.
  3. Se discută în baza temei propuse (de exemplu: pericolele din spațiul online).
  4. Se stabilește timpul de lucru (cel puțin 15 minute) și regulile de comunicare în grup.
Cine are pălăria albă oferă informații și imagini atunci când acestea i se cer. Nu oferă interpretări și opinii. Când „poartă” pălăria albă, gânditorul trebuie să imite computerul, să se concentreze strict pe problema discutată, în mod obiectiv și să relateze exact datele. Gânditorul pălăriei albe este disciplinat și direct. 
Cine are pălăria roșie își spune emoțiile: „Așa simt eu în legătură cu…”

Această pălărie legitimează emoțiile și sentimentele ca parte integrantă a gândirii. Ea face posibilă vizualizarea, exprimare lor. Pălăria roșie permite gânditorului să exploreze sentimentele celorlalți participanți la discuție, adică din punct de vedere emoțional și afectiv. Gânditorul ce privește din această perspectivă nu trebuie să-și justifice feelingurile şi nici să găsească explicații logice pentru acestea.

Cine are pălăria galbenă gândește pozitiv și constructiv. Gânditorul se concentrează asupra aprecierilor pozitive. Exprimă speranța. Are în vedere beneficiile, valoarea informațiilor și a faptelor propuse. Oferă sugestii, propuneri concrete și clare.
Cine are pălăria neagră identifică greșelile. 

Este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor. Gânditorul pălăriei negre punctează ce este rău, incorect și care sunt erorile. Explică ce nu se potrivește și de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greșelile demersurilor propuse. 

Cine are pălăria verde  generează idei noi. Gânditorul are rolul  de a căuta alternative. El caută să ajungă la noi concepte și noi percepții, noi variante, noi posibilități. Gândirea laterală este specifică acestui tip de pălărie. Cere un efort de creație.
Cine are pălăria albastră clarifică.

Gânditorul pălăriei albastre definește problema și dirijeză întrebările, formulează ideile principale și concluziile la sfârșit. 

Poate să atragă atenția celorlalte pălării, dar prin simple interjecții.

 Îi este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii și sugestii.

 

 EMI V – ACȚIUNE

Etapa finală urmărește motivarea formabililor pentru implicare în comunitate, schimbare socială, mobilizare prin: sensibilizarea altor persoane, dezvoltarea de proiecte de grup, proiecte sociale, conferințe, videoconferințe, dezbateri cu soluționarea unor probleme concrete, dezvoltarea de chestionare, realizarea de produse media cu impact, de exemplu emisiuni radio, TV. În acest mod îi orientăm pe formabili să facă un transfer de cunoștințe în situații de integrare autentice, dezvoltându-și competența media  și  să contribuie la formarea unor abilități de informare și consum media corect în comunitățile din care vin, îi motivăm să devină cetățeni responsabili.

Metoda JOCUL DE ROL

Jocul de rol este o metodă de simulare, în care formabilii sunt puși în situația de a-și asuma un anumit rol, statut, funcție sau relație pentru o înțelegere mai profundă. Este o metodă eficientă, cu accent ludic, prin care putem ușor forma anumite convingeri și atitudini formabililor.

De exemplu: la Tema 2 din Modulul II, formabililor li se propune următoarea sarcină:

JOC DE ROL

Este acesta un articol de prima pagină?

  • Imaginați-vă că sunteți redactori ai unui ziar local.
  • Lucrați și selectați, în grup, cel mult șase dintre subiectele prezentate mai jos pe care le-ați publica pe prima pagină. 
  • Discutați, în grup, care ar fi cel mai important subiect (nu există răspunsuri corecte sau greșite). 
  • După ce ați selectat 6 din cele 14 subiecte de articol pe care le-ați publica pe prima pagină pentru cititorii dvs., completați fișa flipchart, argumentându-vă opțiunile.

ARTICOLE DE PRIMA PAGINĂ

Articolul 1Articolul 2Articolul 3Articolul 4Articolul 5Articolul 6

 Formatorul va oferi echipelor oportunitatea de a-și asuma anumite roluri specifice activității unei redacții: redactor-șef, redactor, jurnaliști, machetator, corector, fotojurnalist etc.

  1. Formatorul va oferi suficient timp pentru analiza subiectelor. Tehnica  solicită timp suplimentar pentru stabilirea atribuțiilor de rol.
  2. În exemplul propus, după ce au selectat 6 dintre cele 14 subiecte de articol pe care le-ar publica pe prima pagină,  echipele completează fișa flipchart. Îi puteți încuraja să personalizeze pagina – să ofere un titlu ziarului local.
  3. După elaborare, fiecare echipă va prezenta, argumentat, produsul.

Forme posibile de lucru: doar în grup.

 

CAPITOLUL III. EVALUAREA

Evaluarea este o etapă esențială, care asigură retenția noilor conținuturi și formarea treptată a competențelor specifice educației mediatice și informaționale. Ea, de asemenea,  trebuie să fie centrată pe tehnici și strategii activ-participative.

 

Tehnica MÂNA DE IDEI

  1. Formatorul cere formabililor să-și deseneze propria mână pe caiet.
  2. Formabilii sunt rugați să scrie 5 lucruri noi, utile cu care se duc acasă (inclusiv metode de lucru, cuvinte noi, persoane noi, resurse etc).
  3. În mijlocul palmei ei vor scrie într-un enunț despre cum se simt. Se acceptă și varianta de a desena/ilustra această stare.

 

TEHNICA 3-2-1

Tehnica 3-2-1 poate fi utilizată la diferite etape ale activității. De regulă, este o tehnică de evaluare eficientă, însă este oportună și la alte etape, precum Analiza critică, Acțiune. De exemplu, se poate recomanda la analiza unui tutorial, film sau text.

Tehnică de analiză

De exemplu: Tema 4 din Modulul I

  • Accesați  linkul https://www.youtube.com/watch?v=uSeEecTFdW4) pentru a viziona tutorialul „Ce este media?”, care îl are în prim-plan pe jurnalistul român Mircea Toma.
  • Rețineți care este, în opinia jurnalistului, rolul mass-mediei în viața cetățenilor, aplicând tehnica 3-2-1. 

Scrieți:

  • 3 concepte;
  • 2 idei importante;
  • 1 concluzie.
  1. Formatorul propune vizionarea/lectura unui produs video/text și anunță din start cele trei sarcini specifice: 3 cuvinte-cheie/concepte; 2 idei și 1 opinie/părere personală.
  2. Formabilii privesc/lecturează și extrag individual informații conform celor trei sarcini indicate. Prezintă cuvintele, ideile și opinia.

Este important ca formabililor să li se explice că toate cuvintele-cheie se vor prelua din produsul creat (film, text, tutorial), iar în baza acestora să formuleze o opinie personală. Este necesară utilizarea verbelor de opinie: cred, consider, sunt de părerea, am rămas cu gândul că

 

II. Tehnică de evaluare

  1. Formatorul propune tehnica 3-2-1 la finalul unei activități sau sesiuni, al unei zile de training sau al trainingului în general.
  2. Formabilii fixează  și consolidează informația, ulterior autoevaluându-se:
    3 cuvinte-cheie/concepte; 2 idei și 1 opinie/părere personală.
  1. Ca tehnică de evaluare, tehnica 3-2-1 va fi complementată de mai multe comentarii, iar cuvintele-cheie se vor fixa pe flipchart.
    Se ascultă toate ideile și opiniile.
  1. Formatorii insistă ca ideile să constituie enunțuri complete: cu subiect și predicat, expuse/preluate în baza produsului propus.

Forme posibile de lucru: doar individual.

 

Tehnica ACVARIUL sau FISHBOWL

„Acvariul” (engl. Fishbowl) urmărește ca formabilii să fie puși, alternativ, în dublă ipostază: pe de o parte participanți activi la o analiză/evaluare/discuție/dezbatere, pe de altă parte, de  observatori ai interacțiunilor ce se produc. 

Această tehnică implică câteva etape preparatorii:

  1. Mobilierul se aranjează după necesitate: scaunele sunt așezate în două cercuri concentrice.
  2. Formatorii constituie grupuri de participanți.
  3. Formabilii sunt invitați să își aleagă scaunul pe care doresc să se așeze. Pe rând, toți vor avea ocazia să vorbească și să discute.
  4. Se stabilește un observator (formatorul, de regulă), care înregistrează preferințele, întrebările, argumentele pentru anumite aspecte, corelează aceste opțiuni cu datele pe care le deține deja despre participanți, observă modul de soluționare a dificultăților din cadrul sesiunilor realizate etc.
  5. Participanții aflați în cercul din interior constituie grupul de discuție, iar cei plasați în cercul din exterior – grupul de observatori.
  6. Desfășurarea sesiunii de dezbatere:
    6.1. Formabilii din cercul interior  efectuează o dezbatere, timp de 3 minute, în baza Fișei de autoevaluare/fișei de analiză, propuse în prealabil de formator.
    6.2. Formatorii prezintă formabililor din grupul de discuție și de observatori sarcinile de lucru și regulile de bază, specificând că:
  • vorbesc doar persoanele din grupul de discuție, ceilalți nu au dreptul să intervină decât atunci când li se solicită;
  • grupul de observatori primesc fișe/protocoale de observare în care  înregistrează, în scris, în liniște;
  • ideile se susțin doar pe bază de argumente.

În aplicarea tehnicii Acvariul/Fishbowl este foarte important ca formatorul să cronometreze timpul și să mențină ordinea prin respectarea regulilor de bază agreate.

Utilizată corect, tehnica poate deveni  formă foarte eficientă de evaluare reciprocă și autoevaluare.

Forme posibile de lucru: doar în grup.

Nu vom ignora faptul că evaluarea este parte integrantă a formării. Pot fi aplicate varia chestionare, pregătite din timp. Una dintre formele importante de evaluare, care rămâne mereu actuală, este observarea comportamentului beneficiarilor pe durata formărilor și în timpul realizării activităților practice. La finalul fiecărei unități tematice se va realiza câte un produs, în funcție de conținuturi. Se va încuraja atât autoevaluarea, cât și evaluarea reciprocă a formabililor. Totodată, propunem modele de fișe de evaluare reciprocă și autoevaluare. 

Iată 2 modele de fișe care pot fi utilizate și aplicate în tehnica Acvariu (Fishbowl).

CAPITOLUL IV. TEHNICI SUPLIMENTARE ȘI ENERGIZANTE

Metoda DOMINO

Este o metodă ludică de interacțiune între formabili, prin stabilire de elemente comune, conform filosofiei jocului.  Aceasta poate fi utilizată la etapa de spargere a gheții, de cunoaștere, dar și ca formă de evaluare. 

  1. Participanții primesc 2 stickere de diferite culori.
  2. Pe fiecare sticker fixează un anumit număr de concepte (de exemplu: 2 conținuturi și 2 emoții pe care le-au trăit la training).
  3. Participanții vin în cerc și caută persoane cu care au cel puțin un element comun și se așază alături cu el.
  4. Ei formează, treptat, un cerc al elementelor comune.
  5. Formatorul declanșează șirul prezentărilor pe cerc.

Metoda poate fi folosită în grupuri de cel puțin 8 persoane. Sarcina trebuie formulată astfel încât să existe posibilitatea unor elemente comune. Cel mai potrivit este utilizarea acesteia ca element de evaluare, dar, în condițiile unui grup omogen, poate fi utilizată și la evocare.

Forme posibile de lucru: doar în grup.

 

Jocul „BAGAJUL PIERDUT”

Jocul „Bagajul pierdut” poate fi utilizat la finalul unei activități pentru a evalua achizițiile formabililor.

  1. Formatorul propune formabililor să scrie 4 metode noi, 4 idei, 4 concepte sau 4 lucruri utile pe care le va păstra în valiza lor după această activitate.
  2. Formabilii completează fișa.
  3. Formabilii prezintă, în perechi, unui coleg bagajul său.
  4. Formabilii fac schimb de fișe.
  5. Apoi formabilii prezintă altora bagajul său (din memorie), dar și pe cel al colegului.
  6. Se face iar schimb de bagaje.
  7. Jocul continuă până fiecare participant își recuperează bagajul.

 

Energizantul ROȘU–VERDE–NEGRU

Energizantul „Roșu–Verde–Negru” este recomandat, în special, când se lucrează la temele despre cultura informației, mijloacele de comunicare în masă, manipulare etc. 

  1. Formabilii se așază în șir indian. 
  2. Un grup, format din cel puțin 3 persoane, are rolul de observator, poziționându-se paralel cu șirul.
  3. Formatorul utilizează 3 markere. Fiecare culoare semnifică un mesaj, care este transmis prin atingerea ușoară a spatelui și transmiterea în lanț a mesajului: roșu – lovitură ușoară pe umărul drept; verde – lovitură ușoară pe umărul stâng; negru – atingere pe verticală a coloanei vertebrale.
  4. Primul formabil din șir se întoarce spre formator, care îi arată markerul și transmite impulsul următorului participant și tot așa în lanț.
  5. Ultimul formabil strigă culoarea: roșu! verde! negru!
  6. La final, observatorii fac comentarii. 
  7. Formatorul face concluzii cu referire la specificul comunicării și la aspectul codificării și decodificării informației.

Forme posibile de lucru: doar în grup.

 

Metoda FRISCO

  1. Formabilii se împart în echipe a câte 4 persoane.
  2. Fiecărui membru al echipei îi revine unul dintre rolurile propuse: Conservatorul, Optimistul, Exuberantul și Optimistul.
  3. Fiecare formabil citește cu atenție sarcinile pe care le are în cadrul grupului conform rolului asumat.
  4. Fiecare formabil își pregătește argumentele timp de 3-5 minute.
  5. Se discută în echipe conform rolului.

De exemplu,  la modulul „Siguranța online” metoda poate fi utilizată cu succes și pe post de reflecție, și de evaluare.

Conservatorul — Apreciază meritul soluțiilor vechi, pronunțându-se pentru menținerea lor, fără a exclude, însă, posibilitatea unor eventuale îmbunătățiri.- Punctează daunele și capcanele libertății comunicării online.
Exuberantul  Emite idei originale, uneori imposibil de aplicat în practică, despre cum ar putea fi  utilizate resursele media fără ca acestea să aibă un impact negativ.

— Asigură o atmosferă creativă, identifică punctele forte ale media și chiar poate propune să se inventeze obiecte magice, cu ajutorul cărora să fie îmbunătățită netichetele.

Pesimistul — Neagă oportunitatea oricărei îmbunătățiri a soluțiilor originale propuse, crede că nimic nu va opri discursul de ură sau manifestările cyberbullyingului.

— Se concentrează pe aspectele negative.

Optimistul — Critică poziția Pesimistului și susține, în mod realist, soluțiile propuse de Exuberant.

— Demonstrează că, în situația respectării unei legislații privind drepturile consumatorului online, a educației internauților, comportamentul neetic poate fi evitat.

 

Forme posibile de lucru: doar în grup.

 

JOC „VOTEZ CU PASUL”

Acest joc poate fi adaptat la diferite teme. Este un energizant care poate fi valorificat ca o formă a jocului de rol, în funcție de obiectivele propuse.

  1. Participanții,  în număr de 4-5, se așază în linie dreaptă. Ceilalți urmăresc jocul.
  2. Formatorul citește/enunță anumite afirmații.
  3. Formabilii fac un pas înainte dacă descrierea îi reprezintă, iar dacă nu – stau pe loc.
  4. După finalizare, fiecare formabil își prezintă opinia cu referire la propriul nivel de responsabilitate în raport cu tema propusă.

Model de aplicare a jocului „Votez cu pasul” la modulul „Noile media”

Fac un pas înainte dacă…

— deschid Facebookul de mai multe ori pe parcursul zilei;

— primesc notificări atunci când mă etichetează cineva;

— primesc notificări despre evenimentele selectate;

— primesc notificări despre strângeri de fonduri;

— primesc notificări despre prietenii care adaugă povești în conținutul lor;

— nu știu cine a încărcat lista cu informațiile mele în publicitare;

-încerc diferite simulări: cum voi arăta peste 20 de ani, cine mă iubește, cum sunt cei din zodia mea etc.;

— reacționez la fiecare notificare;

— nu observ când zboară timpul pe Facebook;

— nu știu care sunt interesele mele privind publicitatea setate de Facebook;

— zilnic, în medie, dau peste 25 de like-uri;

— distribui nu doar postările prietenilor;

— în ultimele trei luni nu mi-am înnoit parola de acces la Facebook;

— accept prieteniile virtuale dacă avem cel puțin 3 prieteni comuni.

 

Forme posibile de lucru: doar în grup.

 

JOCUL „CHAT”

Chatul este un joc de rol care permite participanților să analizeze o problemă din mai multe punte de vedere, transpunându-se în anumite roluri.

Acest joc se recomandă pentru utilizare la modulul „Siguranța online”, în contextul unor teme precum hărțuirea online.

  1. Formatorul distribuie rolurile și oferă fiecărui participant stickere de diferite culori  (fiecare rol are o culoare).
  2. Formabililor le revin diferite roluri, conform legendelor:

A – elevă de 15 ani care este considerată o autoritate, este populară, bogată, frumoasă, dar îi tratează cu lipsă de respect pe alții; se consideră superioară.

Misiune: să  îi eticheteze pe alți colegi și, în special, să o acuze pe fata C!

B – băiat de 19 ani, popular; vorbește necenzurat, intimidează puștoaicele, dar este apreciat de ele; se laudă cu numărul mare de cuceriri; le cere fetelor poze nud și apoi se laudă cu ele, distribuindu-le altora; i-a distribuit fotografia făcută la  plajă  a lui C fără acordul ei.

Misiune: să facă impresii, umilind-o pe fata C! 

C – fată de 14 ani, se consideră un pic grasă și nu prea frumoasă, dar îl iubește pe băiatul B; i-a trimis o poză de la plajă ca să-i facă plăcere; este prietenă cu fata D.

Misiune: să fie acceptată de ceilalți! 

D – este o elevă obișnuită de 14 ani, prietena lui C, învață într-o clasă. A încercat să o convingă pe C că pasiunea cu B nu e sănătoasă, crede că e bine să ceară ajutor.

Misiune: încearcă să o ajute pe fata C!

E – este un băiat din aceeași clasă cu fata A, care se amuză de situație. Obișnuiește să pună emoticoane. Utilizează argouri și jargoane. O susține pe A mereu.

Misiune: a face glume de prost gust!

F – este un băiat din aceeași clasă cu C, bine educat, dar care nu are curaj să facă ceva.

Misiune: să-i facă pe ceilalți să-l audă!

H – o colegă cu A, C, D și E sigură de sine, care știe să se impună. Nu acceptă prostiile, insistă să se respecte neticheta.

Misiune: să-i facă pe ceilalți să respecte neticheta!

 

Sarcină!

A a scris pe chat: „C, n-ar strica să dai jos 10 kg! (☹:” 

Toți participanții trebuie să se implice în discuție și să reușească să-și reprezinte rolul, pornind de la replica lui A.

  1. Formabilii își fixează pe stickere inițialele A, B, C, D,E, F și H și scriu în continuarea replicii lui A.
  2. Nimeni nu vorbește. Stickerele se lipesc pe măsură ce sunt scrise, pe verticală, imitându-se comunicarea pe chat.
  3. După expirarea timpului anunțat inițial (minimum 7 minute), se anunță: „Stop!”
  4. Se citește toată comunicarea din chat.
  5. Fiecare rol prezintă pe rând ce emoții a trăit și cum s-a simțit.
  6. Se fac concluzii cu referire la specificul comunicării virtuale.

Forme posibile de lucru: doar în grup.

 

ICE BREAKERS – Cum spargem gheața și facem mai frumoasă viața!

Câteva exerciții de cunoaștere mai bine a participanților

 

MĂ NUMESC… ȘI ÎMI PLACE…

Scopul: De a face cunoștință și a reține cât mai multe nume (recomandat pentru grupul în care participanții nu se cunosc între ei).

  1. Participanților li se cere să se aranjeze într-un cerc. 
  2. Fiecare trebuie să își spună numele și un lucru care îi place sa-l facă și care începe cu inițiala numelui său, apoi să facă o mișcare reprezentativă pentru acea acțiune. Următorul trebuie sa spună numele celui dinaintea sa și să imită gestul său, după care face același lucru prezentându-se pe sine. Fiecare trebuie sa facă acest lucru, repetând ce s-a spus și s-a făcut înaintea lui. Ultimul dintre participanții la joc va trebui sa spună numele tuturor.

 

DATA ȘI LUNA NAȘTERII… ÎN LINIȘTE

Scopul: de a demonstra că orice comunicare nonverbală poate fi la fel de eficientă precum comunicarea verbală.

Durata: 8–10 minute

  1. Participanții sunt rugați sa se alinieze după data și luna nașterii, în liniște. Au dreptul să folosească doar semnele, nu și cuvintele sau sunetele. 
  2. La sfârșit sunt rugați să-și spună fiecare data și se verifică dacă au reușit să se alinieze în ordine cronologică.
  3. Formatorii îi întreabă pe elevi/participanți cum a fost să comunice astfel.

 

SALATA DE FRUCTE (alternativa ar fi SALATA MEDIA)

Scopul: energizare, captare  a atenției, asigurarea bunei dispoziții. Este, de asemenea, o bună metodă de divizare în echipe.

Participanți: minimum 10.

Durata: 5–10 minute.

  1. Participanții formează un cerc închis. 
  2. În mijlocul cercului stă mediatorul/formatorul, care îi ghidează pe participanți.
  3. Formatorul îi roagă să aleagă 3 (sau de câte echipe are nevoie) fructe (concepte media), de exemplu: măr, kiwi, banană (pentru presă: ziar, titlu, intro, reporter, cameraman, editor). 
  4. Fiecare spune alternativ cele 3 fructe/concepte selectate. Ar trebui să fie cel puțin 3 de fiecare fruct/concept. Fiecare participant memorează ce fruct/concept este. 
  5. Mediatorul dă indicația: „Se schimbă cu locurile merele.” 
  6. Participanții sunt obligați să iasă din cerc și să se schimbe cu locul. 

Scopul persoanei care a fost în mijloc este să-și găsească un loc în cerc. După prima mutare, în mijloc rămâne persoana care n-a fost suficient de rapidă ca să-și găsească un loc în cerc. Nu se trișează. Cineva trebuie neapărat să rămână în mijloc. Această persoană preia inițiativa și anunță următorul schimb: bananele, apoi următorul care a ajuns în mijloc schimbă kiwi și tot așa până se schimbă de câteva ori între ele toate componentele. 

Ca să fie mai interesant, la un moment dat se pot schimba câte 2 fructe/concepte și, bineînțeles, neapărat trebuie realizată salata de fructe (salata media), adică toți trebuie să-și schimbe locul.

Jocul poate dura atât timp cât consideră trainerul, dar nu  trebuie să depășească 10 minute, pentru că-și pierde din farmec și intensitate.

  1. Dacă scopul a fost divizarea în echipe, la sfârșit formatorul anunță: merele se grupează acolo, kiwi – dincolo și bananele – aici ) (sau conceptele respective).

Poftă bună!

 

60 DE SECUNDE EGAL UN MINUT SAU NU E AȘA?

Scopul: De a-i scoate din monotonie pe participanți. 

Durata: 1–3 minute.

  1. Mediatorul îi roagă pe toți să se ridice și să țină ochii închiși. 
  2. Fiecare participant va trebui să se așeze pe scaunul său, tăcut și cu ochii închiși.
            3. La comanda „Start!”, fiecare va începe să numere 60 de secunde și se așază când a terminat de numărat. Odată ce au terminat de numărat se pot așeza pe scaune și să deschidă ochii, dar nu înainte!

TRANSMITE RITMUL

Exercițiul are 2 obiective:

1) cunoașterea participanților între ei;

2) creșterea energiei grupului odată ce participanții conștientizează dependența lor reciprocă.

Durata: 5–10 minute. 

  1. Participanții formează un cerc. 
  2. Pentru a începe exercițiul, spuneți următoarele: „Voi face contact vizual cu persoana din stânga mea și vom încerca ambii să batem din palme în același timp [demonstrați]. 
  3. Apoi, persoana respectivă se va întoarce la stânga și va bate din palme în același timp cu persoana de lângă ea. Astfel, se va „transmite ritmul” în jurul cercului. Rețineți să faceți contact vizual și să încercați să bateți din palme în același timp.” Apare ritmul și formatorul poate striga „mai repede” sau „mai încet” pentru a spori viteza jocului. 
  4. După completarea unui tur, spuneți: „Acum vom încerca să creștem ritmul tot mai mult și mai mult. Fiți întotdeauna pregătiți, deoarece am putea începe un nou tur de bătăi din palme.” „Ritmul” este, astfel, transmis în jurul cercului de la o persoană la alta. 
  5. Amintiți participanților să continue jocul, chiar dacă cineva a pierdut ritmul. 
  6. După ce s-a completat primul tur de bătăi din palme, începeți un al doilea. În cele din urmă, ar putea apărea trei sau patru ritmuri în același timp. Acesta poate fi rezultatul unui haos plin de energie, declanșat în cadrul grupului și acompaniat de râsete. 
  7. Întrebați dacă participanții s-au simțit bine în timpul jocului. Rugați grupul să descrie, fără a exclude pe cineva, ce se întâmplă într-un joc de echipă interdependentă în momentul în care unul dintre jucători „pierde ritmul”. 
  8. Atenționați grupul că, pentru a se obține cele mai bune rezultate, atunci când se lucrează în echipă, e importantă conlucrarea tuturor membrilor ei.

 

CURENTUL ELECTRIC

Scopul: participanții reușesc să se concentreze și să se energizeze.

Durata: 15 minute.

Acest exercițiu este indicat după masa de prânz sau în timpul unei sesiuni mai lungi, când vedeți că participanții își pierd atenția, pentru a alunga moleșeala.

Împarte grupul în 2 echipe egale. Echipele stau față în față cu mâinile prinse și ochii închiși. Se pune un obiect pe jos (pix, eșarfă)  la distanță egală de cei 2 jucători din capătul liniei. Liderul stă la capătul celălalt al rândului și strânge mâinile primilor 2 oameni din ambele echipe în același timp. Echipa dă mai departe mâna strânsă ca un curent electric. Când ultima persoană își simte mâna strânsă, trebuie să deschidă ochii și să ridice obiectul de pe jos. Schimbați apoi ordinea membrilor din grup până când primul din fiecare echipă ajunge din nou la locul lui sau până simțiți că a revenit energia. Echipa care reușește să ia obiectul de cele mai multe ori câștigă.

 

LUPTĂTORUL „SAMURAI”

Scopul: energizare, eliberare de emoții, coordonare și mobilizare.

Durata: 5–10  minute.

  1. Participanții formează un cerc.
  2. Formatorul explică regulile jocului: sunt 3 interjecții și 3 acțiuni pe care participanții urmează să le facă.

Mișcarea nr. 1: o persoană din cerc, cu mâinile întinse înainte, unite în formă de sabie, va arăta spre oricare persoană din cerc, privind-o în ochi și spunând „HU!” (tare).

Mișcarea nr.2: Cel vizat (spre care a arătat persoana) va ridica mâinile în sus, în semn de resemnare, scoțând sunetul „HA!” (tare).

Persoanele din stânga și dreapta celui care spune „HA!” vor face simultan o mișcare asemănătoare cu lovitura unei săbii spre mijlocul acesteia și ambele vor scoate sunetul „HI!”. 

Astfel, în decurs de câteva secunde urmează să se audă „HU!–HA!–HI!” și 3 mișcări să fie coordonate de diferite persoane. Energizantul este la început amuzant, deoarece nu toate persoanele sunt atente și, fie uită să ridice mâinile, fie uită să scoată interjecția, iar cele 2 persoane din dreapta și stânga se coordonează mai greu. Pe parcurs însă jocul devine ordonat și, la indicația trainerului, acesta capătă un ritm mai alert, ca până la urmă să rezulte o explozie de interjecții și mișcări energizante. Aduce multă degajare, voie bună.

 

CAPITOLUL V. SUGESTII DE REZOLVARE

Dragi formatori, vă propunem mai multe sugestii de rezolvare a sarcinilor pe care le veți consulta pentru a vă consolida viziunea proprie și a vă asigura că anumite aspecte importante nu le-ați omis. Variantele propuse sunt schițe de răspuns pe care le veți dezvolta.

MODULUL I. Oceanul informațional și consumatorul de media avizat

TEMA 1

EMI I

  • Scrieți prima asociere care vă vine în minte în raport cu termenul „mass-media”.
  • Termeni: ziar, televiziune, radio, jurnaliști, comunicare, reportaj, interviu, imagine, sunet, subiectivitate, superficialitate etc.
  • După 5 minute, participanții vor încerca să definească conceptul „mass-media”.

EMI II

  • Accesați  spotul de promovare a educației mediatice, creat de IREX EUROPE, pe https://www.youtube.com/watch?v=euuC2RMGrtU https://www.youtube.com/watch?v=37Eubz7MloQ.
  • Analizați mijloacele de informare la care se face referință în spot.
    Ziar, on-line, TV, Radio, Carte.
  • Determinați profilul beneficiarilor de media din acest spot.
    Pensionari (mama și tata), angajați și elev/studentă.
  • Discutați, în grup, sugestiile privind necesitatea gândirii critice în raport cu produsele media.
    Exemple de sugestii:

— Presa, chiar și cea credibilă, trebuie uneori supusă interogării. BBC este unul dintre cele mai credibile canale mass-media și totuși… mai apar glume de 1 aprilie

— De ce pinguinii nu pot să zboare? Legea fizicii: corpul prea mare și gras + aripioare mici, fără amplitudine, care să le permită planarea.

— De ce în știrea cu bătrâna nu este niciun nume concret (nici clinica, nici medicul nu este menționat)? Acest lucru ar trebui să ridice mai multe semne de întrebare.

O elementară căutare în Google vă va ajuta să descoperiți că la Veneția apa nu îngheață niciodată. Acele imagini sunt ale lacului Baikal înghețat, care au fost suprapuse prin photoshopare pe imaginile cu canalele venețiene.

Știrea cu sfârșitul lumii apare cu o regularitate excepțională în mass-media. Scopul – pentru a obține cât mai multe vizualizări și, prin urmare, bani pentru portalul respectiv.

Întotdeauna când citiți o informație mai deosebită, incredibilă, este bine să vă puneți câteva întrebări, pentru a afla dacă informația este adevărată sau falsă.

În toate cazurile menționate în spot, știrile sunt false. Falsificarea informațiilor reprezintă una dintre tehnicile de manipulare. Din fericire (pentru public), este și cea mai ușor de verificat și de „deconspirat”.

 

EMI V

Formulați  întrebări cu referire la mass-media și importanța ei în viața fiecărui cetățean.

Exemple de întrebări:

Cum ar fi viața noastră dacă nu ar exista mass-media?

În ce situații are omul cel mai mult nevoie de informații?

Pentru cine lucrează mass-media?

Care sunt calitățile esențiale ale unui jurnalist bun?

Întrebările pot fi simple. Se acceptă toate întrebările, scopul fiind ca toți participanții să înțeleagă necesitatea de a fi informat.

 

Numiți câteva  acțiuni  de promovare a  educației mediatice în comunitate, accesibile oricărei persoane.

  1. Îndemnul verbal: „Analizează și gândește critic atunci când citești, asculți sau privești știri.”
  2. Verifică din mai multe surse independente dacă informația este veridică. Dacă ea este diferită în sursele cercetate, atunci merită să te oprești înainte de a povesti celor din jur.
  3. Nu distribui știri senzaționale sau știri care nu îți inspiră încredere. Cercetează mai întâi!

Profesorii pot să le vorbească elevilor la lecții despre aspectele menționate mai sus. Tot ei pot să aducă discuția despre aceasta în cadrul ședințelor cu părinții.

Managerii instituțiilor (grădiniță, școală, centru medical) pot să le vorbească angajaților pe scurt despre importanța verificării informației din mai multe surse.

Bibliotecarul este, poate, cel mai indicat reprezentant al comunității să discute cu fiecare beneficiar despre importanța informării corecte, fie individual, fie în grup.

 

TEMA 2

EMI II

  1. Discutați, în echipă, secvențele din suportul informațional „Funcțiile media. Tipuri de media”, analizate în baza tehnicii SINELG.
    A se revedea utilizarea tehnicii SINELG în capitolul II.
  2. Analizați ce tip de media utilizați preponderent.Fiecare spune ce tip de media preferă și argumentează. Puteți aduce ca informație adițională următoarea idee: televizorul rămâne cel mai popular mediu de informare, potrivit unui studiu IMAS, fiind urmat de sursele de informare online.
  3. Estimați cu ce scop consumați anumite produse media. Ce funcție media este cea mai importantă pentru dumneavoastră?
    Dacă aleg funcția de informare, este bine să menționeze de ce. Îi puteți ajuta sugerându-le să răspundă la următoarele întrebări:
    — Pe ce subiecte preferi să te informezi?— Câte surse consulți pe zi ca să obții cantitatea necesară de informație?— De unde i se pare mai veridică informația: tv, radio, ziar, online? Argumentează.— Cât de des își pune problema veridicității informației?

Lista cu sugestii poate continua în funcție de ce informație doriți să obțineți.

 

EMI IV

Potriviți știrea și funcția pe care o realizează fiecare în parte.

  • Deconectări de lumină – funcția de informare și formare a opiniei publice.
  • Horoscop – funcție de divertisment.
  • Teoria lui Einstein – funcție de culturalizare și educativă.

 

TEMA 3

EMI III

  • Elaborați textul unui anunț la un produs sau eveniment din localitatea dumneavoastră.
  • Scrieți textul pentru 3 categorii diferite de vârstă: copii, tineri și bătrâni.

 

  • Pentru copii

Anunț!

Jocuri, distracție și multe zâmbete îi așteaptă pe copiii din satul X, pe data de 1 iunie, când vor sărbători alături de Gașca Zuzy cea mai dulce zi a copilăriei.        

Distracția începe la ora 10.00, în scuarul din fața Casei de Cultură. Copiii care vor fi veseli și zâmbitori vor primi dulciuri, iar cei isteți se vor alege cu niște premii mai speciale. Nu uitați acasă energia și buna dispoziție. 

Vă așteptăm cu drag!

  • Pentru tineri

Ieri s-a dat cea mai tare petrecere din sat – Balul Bobocilor, la care au participat elevii claselor a 9-a. Au venit să-i susțină și colegii lor mai mari din clasele liceale, care le-au dat sfaturi despre cum să-și organizeze procesul de învățare în așa mod încât să reușească să dea examenele cu brio, dar să nu uite și de odihnă. Tot ei au fost cei care au impus un dress-code al petrecerii: băieții în blugi și hanorace, iar fetele în malete cu umerii dezgoliți și fustițe cu bretele . Petrecerea a ținut pînă aproape de ora 1 noaptea… 

  • Pentru bătrâni

Anunț!

De multe  ori ați auzit că „Radio-baba”  a transmis o informație sau alta. Dacă vă deranjează această expresie și nu mai doriți să fiți în echipa femeilor care răspândesc zvonuri, vă invităm vineri, la ora 17.00, la Biblioteca sătească, să aflăm împreună ce putem face pentru nu fi asociate nici cu „radio” și, nici cu „baba”. 

Bibliotecara XXX va prezenta, în cadrul unei ore de Educație mediatică informațională, câteva dintre regulile care vă vor ajuta să înțelegeți ce informație este adevărată și cum să o transmiteți cât mai corect vecinelor. 

Vă așteptăm cu drag!

Identificați factorii comunicării pentru următoarele situații de consum media.

Echipa I

Presa scrisă

Produs – articol despre gestionarea banului public

Emițătorul: jurnalistul care scrie articolul.

Codul: textul scris, imaginile, infograficele.

Mesajul: strâns legat de banii publici și cum sunt aceștia utilizați.

Canalul: ziarul tipărit sau online

Referentul (contextul) –  furtul miliardului din sistemul bancar, creșterea prețurilor la gaze și energie, oferirea subvențiilor pentru căldură pe perioada rece a anului.

Receptorii: cititorii.

 

Echipa II

Radio

Produs – prezentarea unei reclame

Emițătorul: jurnalistul radio.

Codul: sunetele transmise prin intermediul undelor, vocea.

Mesajul: cineva încearcă să ne convingă de ceva.

Canal: unde FM, UHV.

Referentul: Sărbătorile de Crăciun, Sărbătorile Pascale, sărbătorile naționale.

Receptorii: ascultătorii radio.

 

Echipa III

Complexele multimedia

Produs – Joc virtual

Emițătorul: portalul online care deține dreptul asupra jocului.

Codul: o serie de cuvinte și imagini care indică butoanele necesare ca să ajungi la sfârșitul jocului.

Mesajul: informația poate fi accesată și prin metode interactive.

Canalul: calculatorul, online.

Referentul: orice context, școală, instruire, workshop, eveniment.

Receptorii: copiii, persoanele care vin la instruire/la eveniment.

 

TEMA 4

EMI II

 

  • Rețineți care este, în opinia jurnalistului, rolul mass-mediei în viața cetățenilor, aplicând tehnica 3-2-1.

 

Scrieți:

  • 3 concepte: educație mediatică, analiză/gândire critică, cetățean activ.
  • 2 idei importante: școala îi învață pe copii lucruri inutile și nu-i învață despre ceea ce fac ei zilnic (statul pe calculator, privitul la televizor, navigare pe net);
    EMI va avea un efect benefic, pentru că va schimba media însăși, iar cetățeanul informat va avea pârghia de a duce media din zona de mizerie în sfera civilizată.
  • 1 concluzie: EMI produce cetățeni care știu să folosească informația din spațiul public, cetățeni care vor să fie mai buni.

 

EMI V

  • Dezbateți următoarele aspecte de pe poziția fiecărui rol în parte.
  • De ce este importantă credibilitatea pentru instituțiile media?

R: Pentru instituțiile media credibilitatea este esențială: „Dacă o pierzi o dată, este foarte dificil să o recuperezi, poate chiar imposibil”, susține jurnalistul român Cătălin Radu Tănase.

Știrile credibile au la bază informații credibile, altfel spus: se verifică din mai multe surse aceeași informație, se identifică martorii, se cere părerea a 2 părți aflate în conflict sau cel puțin a 2 părți implicate în activitate, se identifică un expert care se poate da cu părerea, se aduc date concrete (zi, loc, ora), se aduc informații adiționale etc. Toate acestea fac ca știrile să fie credibile și, prin urmare, instituția media capătă statutul de credibilitate. Cu cât este mai credibilă, cu atât cresc șansele ca tot mai multe persoane să privească, să citească, să acceseze această sursă de informare. O rată înaltă a accesării presupune venituri mai mari din vizualizări și, respectiv, din publicitate. Mai mulți bani în bugetul instituției înseamnă mai multă independență și verticalitate. Aceasta permite organizației media să se dezvolte, să crească numeric și calitativ. Recompensa morală constă în faptul că va câștiga respect, autoritate, va deveni utilă pentru publicul dvs., care va distribui conținutul  mai departe.

  • De ce este importantă credibilitatea pentru telespectatori și cititori? 

Nimănui nu-i convine să fie înșelat, prostit și îndobitocit. Mai devreme sau mai târziu, oamenii își dau seama că cineva de la TV, radio, ziar sau online, cu insistență, le furnizează anumite informații, accentuează doar anumite personaje, vorbește pozitiv/negativ despre anumite persoane etc. Încrederea lor în această sursă de informare scade treptat până la anihilare. 

Potrivit unui sondaj efectuat în vara anului 2019 de către Institutul Public Internațional, moldovenii au cea mai mare încredere în Biserică, urmată de Armată. Mass-media intră în top 5 cele mai credibile instituții. Așadar, oamenii îl cred pe jurnalist, așa cum îl cred pe medic, pe primar, pe consilier etc. că și-ar face onest și corect meseria. Și e firesc să se întâmple așa. Doar că atunci când jurnalistul gafează intenționat și în mod repetat, nivelul încrederii scade. 

 

MODULUL II

 

TEMA 2

EMI III

  • Elaborați un articol de ziar despre un eveniment desfășurat la bibliotecă sau în comunitatea dumneavoastră.

Sugestii: 

  1. titlul să fie unul captivant;
  2. primul alineat să conțină descrierea celor mai importante detalii ale evenimentului;
  3. cuprinsul să reflecte cel puțin 2 opinii ale participanților la eveniment;
  4. finalul să includă concluzii referitoare la activitate sau un anunț privind continuarea activității (în cazul în care va continua) sau contextul în care s-a desfășurat evenimentul (de ex.: „Acest eveniment s-a organizat în cadrul proiectului Educație mediatică pentru cetățeni, implementat de către ABRM și IREX Europe…”).

 

EMI V

  • Este acesta un articol pentru prima pagină?

Articolele ce urmează ar putea fi în top 6 cele mai importante știri pentru un ziar local:

  1. Caz de gripă porcină raportat la școala primară dintr-o localitate vecină. 
  2. Un elev de la liceul dintr-o localitate  rurală din Republica Moldova obține o bursă de studii la Universitatea Harvard.
  3. Un profesor iese la pensie după 35 de ani de activitate. (În special dacă profesorul  este din localitatea dumneavoastră.)
  4. Cetățenii sunt rugați să fie vigilenți, întrucât vor avea loc averse, furtuni și descărcări electrice. 
  5. Un bătrân de 87 de ani a participat la maraton, alergând 15 km. (Dacă persoana  este din localitatea dumneavoastră sau dintr-o localitate vecină)
  6. Guvernul Republicii Moldova promovează politicile de susținere a diasporei.

Atenție! Articolele de la 3 la 6 pot fi modificate cu locurile.

 

TEMA 3

  • Analizați emisiunea TV „Pastila de limbă/Zece greșeli de vorbire întâlnite frecvent”.

Sugestii:

  1. Formatorul are grijă să anunțe formabilii să urmărească emisiunea doar până la minutul 1.20.
  2. Formatorul solicită formabililor să identifice greșelile. Ar putea fi eficient lucrul în perechi.
  3. După realizarea sarcinii principale, formatorul propune vizionarea emisiunii până la sfârșit.

 

Realizați o analiză a conceptului „noile media”, aplicând tehnica Cubul.

Descrie! Formele inovatoare de interacțiune între oameni și tehnologie care permit participarea unui număr mare de internauți la receptarea și crearea de conținut media, prin valorificarea sistemului mediatic tradițional și celui netradițional.

  • Compară!  – Noile media pot fi comparate cu media tradiționale. Spre deosebire de acestea, noile media sunt mai deschise spre public, oricine poate deveni creator de produse media pe site-uri, bloguri, vloguri, rețele sociale. 
  • Asociază! – Se poate face asociere cu o pânză de păianjen/un stup de albine. 
  • Analizează! – Ca să funcționeze corespunzător, noile media au nevoie de următoarele elemente: emițătorul mesajelor, informația/mesajul, receptorul, tehnologia care permite crearea și răspândirea informației etc.
  • Aplică! – Domeniile: jurnalism, comunicare publică, informarea zilnică a persoanelor, instituțiile publice și private (biblioteci, școli, primării, casă de cultură, ONG-uri).
  • Argumentează pro și împotrivă! – Pro: sunt mai rapide, ajung la o audiență mult mai mare, sunt interactive, permit feedback. Contra: informația nu este întotdeauna veridică, fluxul de informații este mult mai mare și, uneori, în această multitudine se pierd informațiile cele mai importante etc.

TEMA 5

În cartea „Reclame la alcool și țigări din secolul XX”, apărută în anul 2018, Jim Heimann și Steven Heller vorbesc despre impactul reclamelor asupra consumului de alcool și țigări. Citiți interviul realizat de David Hillier cu Jim Heimann.

  • Selectați secvențele ce arată motivul pentru care reclamele la țigări și tabac sunt atât de populare?
    Reprezintă idealul de americanism; ești tu însuți și ești puternic; stilul de viață; De asta vezi mereu modele care beau cocktailuri pe plajă sau care beau o Corona cu lime pe un iaht și te gândești: „Vreau și eu să am viața asta.”
  • Identificați ce mecanisme folosesc creatorii de reclame ca să trezească dorința de cumpărare?
    — Își stabilesc un anumit grup-țintă, care va crește veniturile companiei.— Introduc personaje charismatice, care devin în scurt timp idoli pentru public.— Folosesc vedetele cunoscute, care se bucură de popularitate și au influență asupra oamenilor.
  • Ce stereotipuri promovează reclamele?
    — Bărbatul sau femeia fumătoare este una puternică.— Bărbatul care fumează este unul de succes, un cuceritor.
  • Ce exploatează aceste reclame?
    — Visurile nerealizate;— Dorințele și aspirațiile noastre;— Necesitatea de apartenență la un grup (de fumători).
  • De ce credeți că oamenii se lasă convinși să cumpere alcool și țigări chiar dacă știu că sunt nocive?
    — Reclamele, prin repetitivitatea lor, acționează asupra inconștientului nostru. Când mesajul se repetă de câteva ori pe zi, mai multe zile la rând, el ajunge să fie perceput ca un gând/dorință proprie.
    — Altele.

 

  • Analizați  conceptul  „publicitate”, aplicând tehnica Cubul.
    Descrie! – Oferiți o definiție simplă și succintă publicității. (Consultați textul-suport.)

Publicitatea este un discurs și o tehnică de promovare menită să informeze, să convingă și să influențeze publicul despre produse, servicii, evenimente, activități, idei, persoane.

  • Compară! – Comparați publicitatea cu un concept similar (de exemplu, cu reclama).
    Publicitate – discursul politicienilor în timpul campaniilor electorale
  • Asociază! – Asociați, într-o manieră metaforică, publicitatea cu altceva (de exemplu: publicitatea este un foc de artificii).
    Publicitate =  ambalajul strălucitor/atrăgător al unor produse. Niciodată nu știi ce se ascunde înăuntru
  • Analizează! – Explicați care sunt elementele constituente.
    Elementele unei publicități: imaginea, textul și îndemnul la acțiune, mijloacele tehnice prin care se difuzează informația.
  • Aplică! – Concretizați domeniile în care se utilizează publicitatea.
    Se utilizează în domeniul comerțului, învățământului, în sfera publică, presă, în sectorul neguvernamental, medicină etc.
  • Argumentează pentru și împotrivă! – Oferiți cel puțin câte un argument pro și contra utilizării și rolului publicității.
    Pro: oamenii află despre un produs nou.
    Contra: nu întotdeauna produsul sau serviciul este de o calitate bună, de regulă sunt scumpe, taie din timpul unei emisiuni, repetitivitatea deranjează.

 

MODULUL III

TEMA 1

  • Reflectați, în cheia tehnicii Cubul, asupra conceptului „informație media”.

Descrie!  Informația media reprezintă informația de interes public, ce este distribuită prin canalele media tradiționale și prin new media.

Compară! Informația media poate fi comparată cu un râu: la izvor e îngust, pe parcurs se lărgește (se adaugă info noi, citate, opinii), ca la urmă să se verse în mare sau în ocean.

Asociază! Ar fi potrivită o asociere cu un robot multifuncțional de bucătărie, care adună, procesează, selectează și livrează produsul numai bun de consumat.

Analizează! – O informație media trebuie să respecte mai multe condiții, în special Regula celor  3 C (corectitudine, concizie, claritate), cel puțin câteva dintre cele 9 caracteristici esențiale (proximitate, importanță, conflict progres etc.), să fie de interes public și să ajungă la un număr cât mai mare de persoane.

Aplică!  –  Se aplică în domeniul jurnalismului, învățământului, în sfera publică etc.

Argumentează pentru și împotrivă! 

Pro: informează publicul, contribuie la dezvoltarea societății.

Contra: poate dezinforma populația sau influența calitatea vieții cetățenilor.

 

TEMA 3

  • Scrieți știrea pe scurt, oferind răspunsuri la întrebările Cine?, Ce?, Unde?, Când?, De ce? și Cum?

Kate Middleton a născut al treilea copil al cuplului, un băiat, pe data de 23 aprilie 2018. Ducesa de Cambridge a adus pe lume copilul de 3,8 kilograme în același spital în care i-a născut și pe primii doi, aripa Lindo a spitalului St Mary din Londra. „Alteţa Sa Regală şi bebeluşul sunt sănătoşi şi se simt bine”, se precizează într-un  comunicat emis de  palatul Kensington. 

Ducele și ducesa de Cambridge mai au acasă doi copii: George, născut  în 2013 și  Charlotte (2015). Bebelușul este cel de-al șaselea strănepot al reginei Elisabeta a II-a și al cincilea în ordinea moștenirii tronului Marii Britanii. 

 

  • Precizați caracteristicile valorificate ale știrii.

Emoțiile, proeminența și actualitatea (dacă presupunem că este o știre recentă).

 

TEMA 5

  • Expuneți-vă, în cheia tehnicii PRES, punctul de vedere în raport cu rolul paginii web în promovarea activității unei biblioteci.

P – Exprimați-vă punctul de vedere.

Pagina web a bibliotecii este un instrument relevant de informare privind serviciile și oportunitățile oferite, de comunicare cu publicul și reprezintă o eficientă legătură între bibliotecă și utilizator. 

R – Srieți un raţionament (judecată) referitor la punctul de vedere expus. 

Site-ul unei biblioteci trebuie să servească unui scop practic. Un site bun este util și ușor de folosit.

E – Daţi un exemplu pentru clarificarea punctului de vedere.

Pagina web a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova sau a Bibliotecii Municipale conține informații utile despre fondul de carte și servicii.

S – Faceţi un sumar (rezumat) al punctului de vedere.

Pagina web a bibliotecii este o platformă online eficientă de prezentare a instituției și de promovare a serviciilor și produselor, care oferă informații ample despre activitatea bibliotecii, cu scopul de convingere, argumentare și motivare prin text, imagini, poze, video-uri.

 

MODULUL IV

TEMA 1

EMI I

  • Analizați cazul celebru de manipulare prin dezinformare petrecut în SUA.
  • Stabiliți tipul nivelului de manipulare: mică, medie, mare.
    Medie
  • Identificați ce eroare au făcut jurnaliștii
    N-au așteptat rezultatele finale ale scrutinului, ca să se convingă cine este învingătorul. Din dorința de a da primii știrea, s-au bazat pe sondaje, în timp ce rezultatele au arătat contrariul.
  • Apreciați dacă a fost o dezinformare intenționată sau nu?
    Intenționată.
  • Evidențiați consecințele pe care le poate avea un asemenea exercițiu de dezinformare.
    Poate declanșa greve, revolte, într-un cuvânt mișcări sociale; poate scădea/crește prețul acțiunilor la bursă, poate influența starea de sănătate a celui care a fost declarat învins etc.
  • Ce lecție au primit jurnaliștii?
    Sondajele sunt o unealtă de manipulare a maselor. O publicație care se respectă nu va da știrea până nu are confirmare sau dovadă.

 

EMI III

Formulați cel puțin 5 întrebări ale căror răspunsuri pot fi desprinse din informația infograficului.

  1. Cum poate un cetățean de rând să discearnă între informația adevărată și cea falsă apărută în presă?
  2. De ce trebuie să fim sceptici atunci când citim o informație senzațională?
  3. Când este permis ca opiniile să apară într-un material de presă?
  4. Din câte surse este bine să verificăm una și aceeași informație?

 

EMI V

  • Accesați filmulețul  de pe https://www.youtube.com/watch?v=2omxwaKXWv4.
  • Identificați ce tehnică antimanipulare ilustrează. 

Ilustrează verificarea informației din mai multe surse.

Sugestii:

Propuneți  alte tehnici utile în lupta cu fenomenul manipulării: verificarea sursei imaginilor/fotografiilor, cunoașterea proprietarului instituției media, verificarea contextului informației.

 

Explicați de ce cetățenii trebuie să se implice în contracararea manipulării. 

Sugestii:

Rolul consumatorului de informație nu mai este unul pasiv, ca pe vremuri, când un singur canal media aducea informația în casele oamenilor. Acum cetățenii pot analiza informația din mai multe surse și, prin urmare, pot să raporteze o tentativă de manipulare din partea instituției media. O pot face direct pe site-ul instituției sau pe rețelele de socializare.

Specificați ce puteți face în comunitatea voastră în acest sens?  

Sugestii:

— Să le vorbiți oamenilor despre câteva reguli/tehnici importante de  depistare a știrilor false sau manipulative. 

— Dacă auziți o știre care circulă „din gură-n gură”, iar pe parcurs informația suferă modificări, este distorsionată, atunci este cazul să interveniți și să le explicați că, înainte de a răspândi o informație, este necesară verificarea sursei/surselor acesteia.

— Căutați pe Internet informații suplimentare pentru documentare.

— Consultați un specialist etc.

 

TEMA 2

  • Analizați, lucrând în echipe, cele două cazuri de manipulare prin imagini: prima distribuită online de portalul Apărătorul ortodox, iar a doua – pe pagina de Facebook a unui politician din Republica Moldova. 
  • Completați tabelul pentru fiecare caz în parte.
Indicator

Datele/argumentele în baza cazului

Concluzii/comentarii
Cine a creat imaginea?Nu este menționată sursa imaginiiEste un semn că ceva nu e în regulă. De obicei, o imagine autentică este însoțită de o legendă și de numele autorului.
Care este scopul emițătorului?Să ne transmită sentimente de frică, de pericol ca urmare a vaccinării.Este deja un semn clar că ceva nu este în regulă. Urmează să fie analizată mai bine
Ce mesaj transmite imaginea?Copiii sunt vaccinați cu forța, împotriva voinței părinților.Tot ce este legat de copii, familie, animale are un impact emoțional foarte puternic și  poate anula pe moment gândirea critică a consumatorului de media.
Care este relația dintre imagine și text?Atât titlul, cât și imaginea vor să transmită o stare de panică, de durere, de neputință. În același timp, se înregistrează o discrepanță între imagine, pe care apar oamenii legii din altă țară, și locație (nu este din Moldova),  în titlu făcându-se referință la un bebeluș din raionul Briceni.Între titlu, conținut și imagine trebuie să existe o legătură logică.
Pe cine ar putea interesa sau afecta  imaginea?Înainte de toate afectează familiile care au copii și care urmează schema vaccinării obligatorii.Indiferent pe cine vizează, fotografiile trebuie să transmită informația în mod obiectiv.
Care este calitatea acestei imagini: este autentică sau trucată? Este o imagine trucată, prelucrată în fotoshop, se vede clar că sunt suprapuse mai multe imagini din contexte diferite.E bine să analizăm o imagine în toată complexitatea ei, să observăm ce apare pe fundal, ce anotimp e afară, ce numere de înmatriculare au mașinile, ce inscripții apar și în ce limbă etc.
Imaginea transmite o informație obiectivă sau manipulativă?Imaginea transmite o informație incompletă, menită să stârnească emoții puternice de frică. De regulă, imaginile cu bebeluși impresionează cel mai mult (atât pozitiv, cât și negativ).În mod normal, atât imaginile, cât și conținutul trebuie să respecte principiul obiectivității. Imaginile sunt o armă puternică de influențare și de manipulare.

Fotografiile trebuie verificate cu următoarele programe: scamadviser.com sau prin Google images.

 

EMI III

  • Analizați, în cheia tehnicii Cubul, fenomenul manipulării prin imagini.

Descrie!  Folosirea imaginilor trucate în scopul manipulării și dezinformării cetățenilor.

Compară!  Manipularea prin imagini poate fi comparată cu alte forme de manipulare, de exemplu cu scoaterea din context sau cu datele eronate.

Asociază! –  Se recomandă asocierea cu un ambalaj frumos, strălucitor, care ne îndeamnă să consumăm sau să cumpărăm un produs.

Analizează! Manipularea prin imagini se realizează având la îndemână următoarele elemente: fotografii, program de redactare a fotografiilor, intenția bine definită (ce urmărim prin trucarea fotografiilor) și rezultatul/impactul.

Aplică!  –  Manipularea prin imagini se aplică în jurnalism, în publicațiile de satiră,  pe rețelele sociale, în sfera publică, pe panouri publicitare, în cărți etc.

 

Argumentează pentru și împotrivă! 

Pro: în funcție de scop, poate atrage atenția asupra unui lucru important, chiar vital. Uneori poate descrie o idee fără a folosi cuvinte, e ușor de înțeles și consumat.

Contra: poate induce în eroare opinia publică, crea panică și haos, manipula opinia etc.

 

TEMA 3

EMI II

  • Citiți articolul și examinați rezultatele cercetării realizate de super trainerul EMI Nadia Pădure, în luna mai 2019,  cu privire la analiza imagistică a nivelului de echitate de gen în patru periodice din Republica Moldova: Literatura și arta, Vocea poporului, Timpul și Ziarul de gardă.
  • Selectați  tehnicile prin care, în opinia autoarei, se formează stereotipul de gen.

Răspuns:

— Numărul inegal al fotografiilor în care apar femeile și bărbații. O analiză elementară arată că bărbații apar mai des în fotografii decât femeile.

— Bărbații sunt prezentați cu roluri de conducere sau cu influență. În schimb, femeile apar mai rar în postura de conducătoare, dar mai frecvent în roluri de casnice, în publicitatea pentru medicamente, detergenți și alte lucruri necesare în gospodărie.

— Mărimea/dimensiunea fotografiilor care reprezintă bărbați față de cele care reprezintă femei este diferită (fotografiile care reprezintă bărbați, în majoritatea cazurilor, sunt mai mari).

— În fotografiile mixte, bărbații ies în prim-plan mai des decât femeile.

 

 

  • Propuneți soluții pentru contracararea acestui fenomen.

 

Soluții: 

— Publicul trebuie să se raporteze critic la acest fenomen sau să-și scrie doleanțele direct pe e-mailul organizației media.

—  Mass media trebuie obligată să țină cont de Codul serviciilor audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018 sau de Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova,  prin care discriminarea în bază de gen este interzisă.

 

TEMA 5

EMI II

  • Citiți, în perechi, știrile despre Gala Premiului Național 2019, publicate în data de 26 august 2018 pe portalul Newsmaker.md și pe jurnal.md.
  • Analizați, în plan comparativ, articolele, oferind răspunsuri la următoarele întrebări:
  1. Care este subiectul comun? Gala Premiului Național 2019.
  2. Ce elemente fac diferența în abordarea subiectului în cele două surse?
    Din titlu se remarcă o anumită simpatie politică în cazul articolului din Newsmaker, care începe cu „conducerea” care a înmânat premiile. De asemenea, Newsmaker îl scoate în evidență pe Val Butnaru, directorul Jurnal TV (despre care se spune că ar reprezenta interesele formațiunilor politice PAS și ACUM.)
  1. Cum este relaționat subiectul cu titlurile celor două știri?
    Noi.md a optat pentru un titlu neutru, pe când Newsmaker a scos în evidență factorul politic.
  1. Care sunt personalitățile invocate?
    Aceleași personaje sunt indicate în ambele articole, doar că într-o ordine diferită.
  1. Care personalitate se regăsește în titlul uneia dintre surse și cum este identificată?
    Este vorba despre directorul Jurnal TV, menționat ulterior în lead – Val Butnaru.
  1. Asupra căror personalități se face un accent deosebit?
    Val Butnaru, Tatiana Țîbuleac, Gheorghe Urschi.
  1. Cum este reprezentată opinia autorităților?
    Ambele surse menționează numele prim-ministrului – Maia Sandu, doar că Noi.md parafrazează spusele ei, pe când Newsmaker citează.
  1. În ce măsură sunt sau nu sunt părtinitoare cele două surse?
    Noi.md a dat dovadă de echidistanță, în timp ce Newsmaker a evidențiat și în titlu, și în text anumite personalități, dând dovadă de părtinire.
  1. Ce detaliu demonstrează părtinire prin:
    — omisiune:  NOI.md nu a scris numele celor 4 femei biologi;

 

MODUL VI

TEMA 1

EMI IV

 

  • Lucrând în echipe, analizați, în plan comparativ, jurnalismul tradițional și jurnalismul civic.

 

  • Identificați cel puțin câte 4 elemente comune și 4 distincte.

 

  • Concluzionați.

 

 

 

Sugestii:

Elemente comune: 

  1. Scopul rezidă în informarea publicului și în oferirea informațiilor de interes public.
  2. Au în centru noutatea/actualitatea.
  3. Folosesc aceleași canale de transmitere a informației: video, audio și scris.
  4. Apelează la surse de informare.

Elemente distincte:

  1. Orice om, indiferent de profesia și statutul său, poate deveni jurnalist civic, în timp ce în sfera jurnalismului tradițional lucrează, de obicei, jurnaliști sau persoane care au căpătat competențe în jurnalism.
  2. Jurnalismul civic utilizează gadgeturile pentru a transmite informația, în timp ce jurnalismul tradițional se folosește de canalele tradiționale (TV, radio, ziar).
  3. Jurnalismul civic nu verifică atât de minuțios datele, astfel că informația poate fi neveridică în unele cazuri.
  4. Informația este transmisă în timp real, deoarece jurnalistul civic va transmite de la fața locului.
  5. Jurnalismul civic are scopul de a furniza un punct de vedere independent, iar media tradiționale prezintă mai multe opinii.
  6. Jurnalistul civic nu este plătit. El face voluntariat.
  7. Jurnalismul tradițional depinde de publicitate, pe când jurnalismul civic nu urmărește acest obiectiv.

TEMA 5

  • Formulează și prezintă propria opinie față de responsabilitatea utilizatorilor în procesul distribuirii imaginii pe rețele, utilizând algoritmul metodei PRES:

P – Exprimă-ți punctul de vedere.

Imaginile pe care le distribuim pe rețelele de socializare trebuie verificate și distribuite doar în cazul în care s-au dovedit a fi veridice.

R – Formulează un raționament referitor la punctul tău de vedere.

 O fotografie verificată nu lasă loc pentru manipulare și dezinformare.

E – Dă un exemplu pentru clarificarea raționamentului oferit. 

Fotografia în care apare o bătrână cu un bebeluș în brațe, fiind prezentat drept copilul ei, în realitate o prezintă pe stră-străbunica acelui bebeluș (informație aflată după verificarea fotografiei).

S – Fă un sumar (rezumat) al punctului tău de vedere.

Presa este prima care informează despre evenimentele care au loc. De multe ori, pentru a atrage vizualizări, aceasta folosește fotografii trucate sau preluate din alte materiale. Este necesar ca, înainte de a distribui o informație cu fotografie senzațională, să verificați originea și autenticitatea acesteia.

 

MODUL VII

 TEMA II

 EMI II

Corect/incorectSituațiiCorect/incorectSituații
Incorect Fotografiile șocante, cu conținut violent sau indecent se publică chiar dacă pot provoca stări psihice negative receptorilorCorect Fotografiile șocante, cu  conținut violent sau indecent nu se publică, pentru a nu provoca stări psihice negative receptorilor
Corect Subiectul sau subiecții fotografiei nu poate/pot fi manipulat/manipulați pentru a face poza mai spectaculoasăIncorect Subiectul sau subiecții fotografiei poate/pot fi manipulat/manipulați pentru a face fotografia mai spectaculoasă
Corect Dacă o persoană publică este intervievată într-un loc public, nu este obligatorie permisiunea pentru a o fotografiaIncorect Dacă o persoană publică este intervievată într-un loc public,  este obligatoriu să se ceară permisiunea pentru a o fotografia
Corect Nici în cadru privat și nici în cel public reporterul nu are dreptul să fotografieze un minor fără permisiunea părinților, a tutorelui sau a altui reprezentant legalIncorect În cadrul privat, reporterul are dreptul să fotografieze un minor fără permisiunea părinților, a tutorelui sau a altui reprezentant legal
Incorect Programele de lucru cu fotografiile pentru a crea o impresie falsă asupra persoanelor și evenimentelor reprezentate nu se folosesc decât în cazul colajelor decenteIncorect Programele de lucru cu fotografiile pentru a crea o impresie falsă asupra persoanelor și evenimentelor reprezentate se folosesc doar în scopuri bune
Corect Reporterul poate căuta prin internet o fotografie-simbol în care apar alte persoane pentru a face un material jurnalistic despre alți subiecțiIncorect Reporterul nu poate căuta prin internet o fotografie-simbol în care apar alte persoane pentru a face un material jurnalistic despre alți subiecți, întrucât nu respectă dreptul de autor și poate leza demnitatea altor persoane

 

EMI V

Tema IV

 

  • electați opțiunile corecte din paranteze, utilizând, după caz, surse de informare (DEX-ul, dicționarul online, alte resurse).

 

  • Identificați o informație pe care ați putea-o exclude. Argumentați.

 

 

(Vineri/vinerea), 1 noiembrie 2019, în incinta America House, se va  desfășura evenimentul „Hallow English with America House”. (Merge vorba/este vorba) despre sărbătorea de Halloween. Mai multe (mijloace mass-media/mijloace de informare în masă) au anunțat evenimentul, iar (locatarii/locuitorii) (muncip./municipiului) Chișinău (inclusiv și/inclusiv) cei din suburbii sunt așteptați să celebreze în (mod/stil) american. 

(/-) În mod special, sărbătoarea este (predestinată/destinată) copiilor, dar (în dependență/în funcție) de  (doleanțele/dolianțele) participanților, organizatorii vor desfășura sesiuni pe interesul tuturor”, (a menționat/a mărturisit)  Daniela Munca-Aftenev, directoarea America House. (Dânsa/aceasta) a mai precizat că biletele pot fi (bronate/rezervate) online, prin completarea unui (chestionar/survey). Mai multe detalii despre eveniment (sunt disponibile/se găsesc) pe pagina de Facebook a Centrului.

 

Tema 5

EMI IV

 2. Apreciați comportamentul reprezentanților pazei în raport cu  jurnalistele Mariana Ciobanu și Viorica Tătaru, raportându-l la prevederile art. 1801 din Codul penal al Republicii Moldova, potrivit căruia împiedicarea nejustificată a activității mass-mediei este sancționată.

Un comportament ostil, de intimidare și chiar agresiv la un moment dat.

Apreciați comportamentul echipei de jurnaliști din perspectiva profesionalismului manifestat în cadrul unei manifestații publice la care, conform articolului 20 din Legea presei, jurnalistul are dreptul să participe și să filmeze.

Jurnalistele au încercat să-și execute corect meseria, intervievând sursele.

 

MODUL 8

TEMA 1

 EMI II

2. Formulați mesajul știrii.

Din știre reiese că pentru UE nu contează cine este la guvernare, atât timp cât reformele inițiate vor fi duse la bun sfârșit 

3. Adoptați o poziție în raport cu nivelul de credibilitate al știrii:

  • știrea este echidistantă și corectă;
  • știrea este manipulativă.

Este o știre manipulativă, menită să pună într-o lumină bună atât UE, cât și cei care au venit la putere după căderea Guvernului Sandu.

TEMA 3

EMI II

Analizați știrea cu privire la scandalul în care a fost implicat ex-premierul islandez Sigmundur David Gunnlaugsson. Precizați:

1) cauza scandalului:  implicarea premierului suedez și a soției acestuia în spălare de bani, prin firme offshore;

2) persoanele implicate în scandal:   prim-ministrul și soția acestuia;

3) instituția media care a cercetat cazul: postul național de televiziune RUV; 

4) atitudinea oficialului: se declară nevinovat și nu-și recunoaște implicarea în procesul de spălare a banilor;

5) reacția societății civile: au ieșit în piață cu intenția de a-l destitui.

 

TEMA 5

EMI V

  1. Scrieți 2-3 probleme pe carte le-ați raporta Ombudsmanului pe media, dacă o asemenea funcție ar exista în Republica Moldova.
    În zonele rurale, unde nu există operatori de cablu, cetățenii au acces doar la câteva posturi TV, care au semnal terestru bun. Populația nu are acces la surse diverse și independente de informare.
  1. Numiți calitățile și cunoștințele pe care acesta ar trebui să le posede.Ombudsmanul trebuie să fie apolitic, corect și echidistant.

 

Dragi bibliotecari,
Avem convingerea și speranța că utilizarea Manualului și a Ghidului va contribui eficient la creșterea nivelului de educație mediatică și cultură informațională din Republica Moldova, precum și la promovarea cetățeniei active.

Vă urăm mult succes! 

Autoarele